Vai al contenuto
Menu principale
Menu principale
sposta nella barra laterale
piattà
Navigazione
Pagina maestra
Indice alfabeticu
Un articulu à casu
Ultime mudifiche
Aiutu
Cumunità
Purtone
Ricerca
Circà
Dunazioni
Aspettu
Registramentu
Cunnessione
Strumenti persunali
Registramentu
Cunnessione
Pagine per utenti anonimi
ulteriori informazioni
Cuntribuzioni
Discussione per stu indirizzu IP
Mudifica di
Léon Walras
Aghjunghje lingue
Pàgina
Discussione
corsu
Leghje
Mudificà
Edità a fonte
Vede a cronolugia
Arnesi
Strumenti
sposta nella barra laterale
piattà
Azioni
Leghje
Mudificà
Edità a fonte
Vede a cronolugia
Generali
Pagine ligate
Cambiamenti assuciati
Caricà un schedariu
Pagine speciali
Infurmazione annantu à a pagina
Ottieni URL breve
Scarica codice QR
Elementu Wikidata
Aspettu
sposta nella barra laterale
piattà
Attenzione:
ùn sè micca un utilizatore registratu, oppuru ùn ai fattu a
cunnessione
. U to indirizzu IP serà registratu indu a
cronolugia
di a pagina.
Controllo anti-spam.
NON
riempirlo!
[[File:Lwalras.jpg|thumb|200px|right|Ritrattu di Léon Walras]] '''Marie Esprit Léon Walras''' (natu u [[16 di decembre]] di u [[1834]] in [[Évreux]], è mortu u [[5 di ghjennaghju]] di u [[1910]] in [[Clarens]], [[Svizzera]]) fù un [[economia|economistu]] [[Francia|francese]] associatu cù a creazione di a [[teoria di l'equilibriu generale]]. Fù consideratu da [[Joseph Schumpeter]] cumu unu di i più grandi economisti. Ebbe una influenzia maiò, ancu dopu a so morte, sopr'è economisti cumu [[Kenneth Arrow]] è [[Gérard Debreu]], chì anu anch'elli travagliatu nant'a teoria di l'equilibriu generale (è anu ricevutu u [[Prezzu Nobel]] pè quesse ricerche). == Biografia == [[File:GraveAlineAndLeonWalras-CimetiereClarensVD RomanDeckert29022024.jpg|miniatura|200x200px|A tomba di Walras è a so figliola Marie Aline (1869-1942) in u cimiteru di Clarens in u cantone svizzeru di [[Vaud]].]] Walras era u figliolu di [[Auguste Walras]], un altru economistu francese, chì s'era interessatu à a reforma suciale è agraria. Walras fece e so studie primu in u collegiu di [[Caen]], pò in u liceu di [[Douai]]. Diventò [[baccalaureatu|baccillieru]]-ès-lettere in u [[1851]], è [[baccalaureatu|baccillieru]]-ès-scienze dui anni dopu. Hè accitatu in u [[1854]] in l'[[École des Mines]] in [[Parigi]], ma e studie d'ingeneriu ùn l'interessonu micca, è abandunò sta scola. Finisce i so studie in [[filosofia]], [[storia]] è ancu [[economia pulitica]]. [[Antoine-Augustin Cournot]], un cundiscepulu di u so babbu, li inculcò u raziunalisimu è l'usu di e [[matematiche]] in l'economia. Léon Walras si dichjarava [[socialisimu|socialistu]]. == U fundatore di u marginalisimu == Cù [[William Jevons]], [[Carl Mendger]], ma independamente d'elli, inventò u cuncettu d'«[[utilità marginale]]». In u senu di ciò chì pudemu chjamà a «rivoluzione marginalista», tantu i cuncetti sò novi riguardu à a teoria classica di u valore, fundò a [[Scola di Lausanne]]. Difatti, pudemu fà a distinzione tra trè scole marginaliste : * a [[Scola di Lausanne]], cù Léon Walras, è u so successore [[Vilfredo Pareto]] * a [[Scola di Vienna]], cù [[Carl Menger]] * a [[Scola di Cambridge]], cù [[William Jevons]] == U tastighjime walrasinu == U tastighjime walrasinu hè u nome datu à un mecanisimu di fissazione di i prezzi. Walras imagineghja un persunaghju fittivu : u «commissaire priseur», chì deve fissà i prezzi. In u principiu di u ciclu, i vendidori è i cumpradori si prisentanu nant'u [[mercatu (economia)|mercatu]]. U cummissariu annunzia un prezzu, è riceve informazione nant'a dumanda è l'ufferta à 'ssu prezzu. S'è l'equilibriu ùn si face à 'ssu prezzu, ne fissa un altru, fin'à chì l'equilibriu si faccia. == Opare maestre == [[File:Walras - Théorie mathématique de la richesse sociale, 1883 - 5834436.tif|thumb|''Théorie mathématique de la richesse sociale'', 1883]] * ''Francis Saveur'', 1858. * "Annantu à a pruprietà intellettuale - De la propriété intellectuelle", 1859, in u ''Journal des économistes''. * ''L'économie politique et la justice; Examen critique et réfutation des doctrines économiques de M. P.J. Proudhon précédes d'une introduction à l'étude de la question sociale'', 1860. * "Paradossi economichi - Paradoxes économiques I", 1860, in u ''Journal des économistes''. * "Teuria critica di l'impositu - Théorie critique de l'impôt", 1861. * ''Annantu à l'impositu in u cantone di Vaud - De l'impôt dans le Canton de Vaud'', 1861. * ''Les associations populaires de consommation, de production et de crédit'', 1865. * "A borsa è u creditu - La bourse et le crédit", 1867, ''Paris Guide''. * ''Ricerca di l'ideale suciale - Recherche de l'idéal social'', 1868. * "Principu d'una teuria matematica di u scambiu - Principe d'une théorie mathématique de l'échange", 1874, in u ''Journal des économistes''. * ''Elementi d'ecunumia pulitica pura - Éléments d'économie politique pure, ou théorie de la richesse sociale'' * "Currespundenza trà M. Jevons, prufessore à Manchester, è M. Walras, prufessore à Lausanna - Correspondance entre M. Jevons, professeur a Manchester, et M. Walras, professeur a Lausanne", 1874, in u ''Journal des économistes''. * "Un nuovo ramo della matematica. Dell' applicazione delle matematiche all' economia politica", 1876, in u ''Giornale degli economisti''. * ''Teuria matematica di a ricchezza suciale - Théorie mathématique de la richesse sociale'', 1883. * "Notice autobiographique de Léon Walras", 1893. * ''Études d'économie sociale; Théorie de la répartition de la richesse sociale'', 1896. * ''Études d'économie politique appliquée; Théorie de la production de la richesse sociale'', 1898. * "Teuria di u creditu - Théorie du crédit", 1898, ''Revue d'économie politique''. * "Annantu à l'equazione di a circulazione - Sur les équations de la circulation", 1899, ''Giornale degli economisti'' * "Cournot è l'Ecunumia Matematica - Cournot et l'Économique Mathématique", 1905, ''Gazette de Lausanne''. * "A pace per a Ghjustizia suciale è u liberu scambiu - La Paix par la Justice Sociale et le Libre Échange", 1907, ''Questions Pratiques de Legislation Ouvrière''. * ''U Statu è u camminu di ferru - L'état et le chemin de fer''. * "Leone Walras, Autobiografia", 1908, ''Giornale degli Economist''i. * "Un initiateur en économie politique, A.A. Walras", 1908, ''La Revue du Mois''. * "Ecunumia è meccanica - Économique et méchanique", 1909, ''Bulletin de la Société Vaudoise de Sciences Naturelles'' == Da vede dinò == * [[teoria di l'equilibriu generale]] * [[microeconomia]] {{Economisti_Cunnisciuti}} [[Categoria:Ecunumistu|Walras, Léon]] [[Categoria:Francesu|Walras, Léon]] [[Categoria:Biugrafia]]
Cummentu:
Salvando le modifiche, accetti le
condizioni d'uso
, e accetti irrevocabilmente di rilasciare il tuo contributo in base alle licenze
Creative Commons Attribuzione-Condividi allo stesso modo 4.0
e
GFDL
. Accetti inoltre che un collegamento ipertestuale o URL sia sufficiente per l'attribuzione in base alla licenza Creative Commons.
Annullà
Guida
(si apre in una nova finestra)
Entità Wikidata utilizzate in questa pagina
Léon Walras
: Collegamento al sito, Descrizione: co
Mudellu imprudatu in 'ssa pagina:
Template:Economisti Cunnisciuti
(
mudificà
)