modificare Henric al II-lea al Angliei

{{Infocaseta Regalitate
| nume                =Henric al II-lea
| titlu               =
| image               =Henry II of England.jpg
| imgw = 211
| descriere           =
| succesiune          =[[Rege al Angliei]]
| domnie              =25 octombrie 1154 – 6 iulie 1189
| regent              =
| predecesor          =[[Ștefan al Angliei|Ștefan]]
| succesor            =[[Richard I al Angliei|Richard I]]
| încoronare          =19 decembrie 1154
| titluri             =  
| nume complet        =
| soț                 =[[Eleonora de Aquitania]]
| urmași              =Geoffrey, Arhiepiscop de York<br />[[William al IX-lea, Conte de Poitiers]]<br />[[Henric cel Tânăr]]<br />[[Matilda a Angliei, Ducesă de saxonia|Matilda, Ducesă de Saxonia]]<br />[[Richard I al Angliei]]<br />[[Geoffrey al II-lea, Duce de Bretania]]<br />[[Eleanor a Angliei, regină a Castiliei|Eleanor, regină a Castiliei]]<br />[[Joan a Angliei, regină a Siciliei|Joan, regină a Siciliei]]<br />[[Ioan, rege al Angliei]]<br />William Longespée, Conte de Salisbury
| casa                =[[Plantagenet]]
| imn regal           =
| tată                =[[Geoffrey de Anjou]]
| mamă                =[[Împărăteasa Matilda]]
| data nașterii       ={{Birth date|1133|3|5|df=yes}}
| locul nașterii      =[[Le Mans]], [[Franța]]
| data decesului      ={{Data decesului și vârsta|1189|7|6|1133|3|5|df=yes}}
| semnătură           =
| religie             =
|}}
'''Henric al II-lea''' ({{Date biografice}}) a fost Duce al Normandiei și rege al [[Angliei]] ([[1154]]–[[1189]]).

== Înainte de domnie ==
'''Henric al II-lea''' ''Plantagenetul'' descindea dintr-o puternică și cumplită familie. S-a născut la [[5 martie]] [[1133]] la [[Le Mans]], fiu al [[Împărăteasa Matilda|împărătesei Matilda]] și al celui de-al doilea soț al ei, [[Geoffrey de Anjou]].<ref>King (2010), p.37.</ref> Prin mama sa, era strănepotul lui [[William Cuceritorul]].

Henric avea un caracter aspru, o „forță vulcanică”, o cultură uimitoare și maniere seducătoare. Adolescent zdravăn, cu gâtul de taur, cu părul roșu tuns scurt, plăcuse grozav de mult reginei Franței, [[Eleonora de Aquitainia]], când venise să presteze omagiul slabului [[Ludovic al VII-lea al Franței|Ludovic al VII-lea]] pentru provinciile [[Maine]] și [[Anjou]]. Eleonora obținu divorțul și, după două luni, luă de bărbat, la 27 de ani, pe băiatul acesta de 19 ani, căruia îi aducea ca zestre imensul ducat de [[Aquitania]], adică [[Limousin]], [[Gasconia]], [[Perigord]]ul, cu drepturi de suzeranitate peste [[Auvergne]] și comitatul de [[Toulouse]]. Henric, care avea de la mama sa, [[Împărăteasa Matilda|Matilda]], ducatul de [[Normandia]] și de la tatăl său, [[Maine]] și [[Anjou]], devenise mult mai puternic în [[Franța]] decât însuși regele [[Regatul Franței|Franței]]. Din 35 de ani de domnie, el nu a petrecut decât 13 ani în partea de nord a Canalului Mânecii. Între [[1158]] și [[1163]] nu a părăsit Franța deloc.

== Domnia ==
[[File:Eleonora Jindra2.jpg|thumb|left|Pictare a secolului al XII-lea de la curtea deținută de Henry și [[Eleanor de Aquitania|Eleanor]]]]
A devenit rege al [[Anglia|Angliei]] după o perioadă de lupte pentru tron ([[1135]]-[[1154]]), în timpul căreia autoritatea centrală a slăbit; a pus capăt acestei situații și a acționat pentru întărirea puterii monarhice.
Pe lângă faptul că era rege al Angliei, stăpânea și provinciile [[Anjou]], [[Maine]], [[Touraine]], [[Aquitania]] și [[Poitou]], astfel că autoritatea sa se întindea și asupra a mai mult de jumătate din teritoriul de atunci al regatului Franței.
Domnia lui Henric al II-lea este una dintre cele mai însemnate din [[istoria Angliei]]. El a înfăptuit două reforme de o deosebită importanță, cea militară și cea juridică, prin care puterea centrală s-a întărit.

== Reforme ==
Prima reformă menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi, putea fi înlocuită printr-o răscumpărare bănească, "banii de scut". Cu sumele obținute astfel, regele putea să recruteze ostași [[mercenar]]i, care urmau să se afle permanent la dispoziția sa.

Reforma judiciară a extins competența justiției regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea să ceară, în schimbul unei taxe, ca procesul său să fie judecat de un tribunal regal. Reforma judiciară înfăptuită pe timpul domniei sale a constat și în definitivarea uniformizării legislației și a procedurii juridice în întreaga Anglie, lucru realizat prin elaborarea "[[Drept jurisprudențial (comun)|dreptului comun]]" (Common Law).

== Relația cu Biserica ==
Reforma judiciară a dus și la reducerea puterii ecleziastice și papale în favoarea celei regale. Statutele de la Clarendon, document elaborat în anul [[1164]], demonstrează dorința lui Henric de a supune Biserica și clerul justiției regale.
Clerul nu mai avea voie să apeleze la instanța juridică de la [[Roma]]. Regele a ajuns, în felul acesta, la un conflict deosebit de puternic cu Biserica engleză, care era condusă de arhiepiscopul de Canterbury, [[Thomas Becket]].
Acesta din urmă a fost asasinat în anul [[1170]]. În cele din urmă, regele a fost nevoit să cedeze în fața Papalității.
În anul [[1172]], el a anulat Statutele de la Clarendon și s-a împăcat cu Biserica.

==Note==
<references />

{{Start}}
{{S-hou|[[Casa Plantagenet]]|5 martie|1133|6 iulie|1189}}
{{S-reg|}}
{{S-bef|înainte=[[Ștefan al Angliei|Ștefan]]}}
{{S-ttl|titlu=[[Rege al Angliei]]|ani=1154–1189
|regent1=[[Henric cel Tânăr]]}}
{{S-aft|după=[[Richard I al Angliei|Richard I]]}}
{{S-roy|en}}
{{S-bef|înainte=[[Eustace al IV-lea, Conte de Boulogne|Eustace IV,<br />Conte de Boulogne]]}}
{{S-ttl|titlu=[[Lista moștenitorilor la tronul englez și britanic|Moștenitor al tronului englez]]<br />'''ca moștenitor prezumptiv<br />după [[Tratatul de la Wallingford]]|ani='''noiembrie 1153 – 25 octombrie 1154}}
{{S-aft|după=[[William al IX-lea, Conte de Poitiers]]}}
{{S-reg|fr}}
{{S-bef|înainte=[[Geoffrey al V-lea de Anjou]]|rows=4}}
{{S-ttl|titlu=[[Conte de Mortain]]|ani=1151–1153}}
{{S-aft|după=[[William de Blois]]}}
{{S-ttl|titlu=[[Duce de Normandia]]|ani=1151–1189}}
{{S-aft|după=[[Richard I al Angliei]]|rows=3}}
{{S-ttl|titlu=[[Conte de Anjou]]|regent1=[[Henric cel Tânăr]]|ani=1151–1189}}
|-
{{S-ttl|titlu=[[Conte de Maine]]|regent1=[[Henric cel Tânăr]]|ani=1151–1189}}
{{S-bef|înainte=[[Ludovic al VII-lea al Franței]]''' și '''<br />[[Eleanor de Aquitaine]]|rows=2}}
{{S-ttl|titlu=[[Duce de Aquitaine]]|regent1=[[Eleanor de Aquitaine]]|ani=1152–1189}}
{{S-aft|după=[[Eleanor de Aquitaine]] '''și'''<br />[[Richard I al Angliei]]}}
|-
{{S-ttl|titlu=[[Conte de Poitiers]]|regent1=[[Eleanor de Aquitaine]]|ani=1152–1189}}
{{S-aft|după=[[William al IX-lea, Conte de Poitiers]]}}
{{End}}

{{Monarh britanic}}

{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Henric 02 al Angliei}}

[[Categorie:Nașteri în 1133]]
[[Categorie:Decese în 1189]]
[[Categorie:Monarhi englezi]]
[[Categorie:Casa de Anjou]]
[[Categorie:Casa Plantagenet]]
[[Categorie:Duci ai Normandiei]]
[[Categorie:Duci de Aquitania]]
[[Categorie:Conți de Anjou]]
[[Categorie:Conți de Maine]]
[[Categorie:Cruciați]]
[[Categorie:Anglia medievală]]
[[Categorie:Englezi din secolul al XII-lea]]
[[Categorie:100 Greatest Britons]]