Vizualizare sursă pentru „Verb copulativ”

{{tip verb}}
În [[Sintaxă|sintaxa]] [[Propoziție gramaticală|propoziției]], un '''verb copulativ''' este un [[verb]] care, fiind la un [[Mod (gramatică)|mod]] personal, leagă [[Subiect (gramatică)|subiectul]] de un [[cuvânt]] de natură nominală ([[substantiv]], [[pronume]], [[adjectiv]], [[numeral]]), sau folosit cu valoare nominală (verb la [[participiu]], la [[infinitiv]] sau la [[supin]], [[adverb]]), având funcția de [[nume predicativ]]. Împreună cu acesta, verbul copulativ formează un [[predicat]] nominal<ref name="bidu_139">Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;139.</ref><ref name="dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul [https://dexonline.ro/definitie-dtl/verb '''verb'''].</ref><ref name="bussmann">Bussmann 1998, p.&nbsp;257.</ref><ref name="crystal_116">Crystal 2008, p.&nbsp;116.</ref><ref name="dubois">Dubois 2002, p.&nbsp;121–122.</ref>.

La un mod nepersonal, verbul copulativ formează împreună cu numele predicativ o construcție nominală (infinitivală, gerunzială, participială sau de supin)<ref name="dobridor"/>.

În sintaxa [[Frază|frazei]], verbul copulativ leagă subiectul propoziției [[Recțiune|regente]] de o [[propoziție predicativă]]. Exemple: ''El '''este''' ce nu pare'', '''''Fiind''' ce nu pare, a putut rezolva totul''<ref name="avram_424">Avram 1997, p.&nbsp;424.</ref>.

În unele [[Limbă (comunicare)|limbi]], ca cele [[Limbi romanice|romanice]], se poate omite facultativ verbul copulativ „a fi” în unele situații, iar în alte limbi lipsește în mod obligatoriu în anumite cazuri (de pildă în [[Limba rusă|rusă]]), în unele din aceste limbi putând fi înlocuit cu un alt [[cuvânt]], de exemplu un [[pronume]], printre altele în [[Limba arabă|arabă]]. În unele limbi, precum [[Limba japoneză|japoneza]], se folosesc [[Particulă (gramatică)|particule]] copulative, iar în altele, ca [[limba turcă]] – [[Afix|sufixe]] copulative.

== Caracteristici generale și folosiri ale verbului copulativ ==

Din punct de vedere [[Morfologie (lingvistică)|morfologic]], verbul copulativ este cel ce exprimă [[Categorie gramaticală|categoriile gramaticale]] pe care le poate avea predicatul în limba considerată: [[Persoană (gramatică)|persoana]], [[Număr (gramatică)|numărul]], [[Timp (gramatică)|timpul]], modul, în unele [[Limbă (comunicare)|limbi]] [[Aspect și mod de acțiune|aspectul]], [[Gen gramatical|genul]].

Din punct de vedere sintactic, un asemenea verb se opune, prin [[Context (lingvistică)|contextul]] pe care îl are, unui verb care exprimă un predicat verbal. El acceptă în structura de bază vecinătatea unui adjectiv (ex. ''este / devine / rămâne neascultător''), și chiar cere obligatoriu atât prezența unui asemenea cuvânt sau al altuia care poate exprima numele predicativ, și concomitent prezența subiectului exprimat printr-un cuvânt sau un grup nominal, ori numai prin [[Desinență|desinența]] verbului<ref name="bidu_139"/><ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;536.</ref><ref name="avram_424"/>.

Din punct de vedere [[Semantică|semantic]], verbul copulativ are sens [[lexic]]al nul (verbul ''a fi'') sau slab (alte verbe), fiind în primul rând un [[Cuvânt gramatical|instrument gramatical]]<ref name="avram_424"/><ref name="crystal_116"/>. Informația semantică este purtată în primul rând de numele predicativ. Verbul copulativ contribuie la stabilirea mai multor tipuri de relații între subiect și numele predicativ:
* echivalență:
:{{ro icon}} ''Munca înseamnă satisfacție''<ref name="bidu_139"/>;
:{{fr icon}} ''Partir c’est mourir un peu'' „A pleca înseamnă a muri puțin”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;463.</ref>;
:<small>[[diasistemul slav de centru-sud|BCMS]]</small><ref>[[Limba bosniacă|Bosniacă]], [[Limba croată|croată]], [[Limba muntenegreană|muntenegreană]] și [[Limba sârbă|sârbă]].</ref> ''Rat je danas nauka'' „Războiul este astăzi o știință”<ref name="baric">Barić 1997, p.&nbsp;401–403 (gramatică croată).</ref>;
* identificare:
:{{ro icon}} ''El este directorul''<ref name="bidu_139"/>;
:{{fr icon}} ''Ce chien est Médor'' „Câinele ăsta e Médor”<ref name="dubois_238">Dubois 2002, p.&nbsp;238.</ref>;
:{{en icon}} ''Jo is the leader'' „Jo este șeful”<ref name="crystal_171">Crystal 2008, p.&nbsp;171–172.</ref>;
:{{hu icon}} ''Az lesz a te ajándékod, ami a kis dobozban van'' „Cadoul tău va fi ce este în cutia cea mică”<ref>Erdős 2001, pagina [http://bme-tk.bme.hu/other/kuszob/osszmond.htm F. Az összetett mondat] (F. Fraza).</ref> ;
* calificare (printr-un adjectiv sau un substantiv):
:{{ro icon}} ''El este inteligent''<ref name="bidu_139"/>, ''Inelul ei este de aur''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;67.</ref>;
:{{fr icon}} ''Cette fille est charmante'' „Fata asta e încântătoare”, ''Jean est professeur'' „Jean este profesor”<ref name="dubois_238"/>;
:{{en icon}} ''He has become very handsome'' „(El) s-a făcut foarte frumos”, ''She is a dancer'' „(Ea) este dansatoare”<ref name="bussmann"/>;
:{{hu icon}} ''A villamos sárga lehet'' „Tramvaiul poate fi galben”, ''Péter tanár volt'' „Péter a fost profesor”<ref name="szende">Szende și Kassai 2007, p.&nbsp;382–385.</ref>;
:<small>BCMS</small> ''Takav je bio'' „Așa era (el)”, ''Ja jesam vještac'' „Eu sunt într-adevăr vrăjitor”<ref name="baric"/>;
* posesie:
:{{ro icon}} ''Cartea este a ei''<ref name="avram_332">Avram 1997, p.&nbsp;332–333.</ref>;
:{{fr icon}} ''Ce livre est à Jean'' „Cartea asta e a lui Jean”<ref name="dubois_373">Dubois 2002, p.&nbsp;373.</ref>;
:{{en icon}} ''This book is John's'' „Cartea asta e a lui John”<ref name="dubois_373"/>;
:<small>BCMS</small> ''On je naš'' „El este al nostru”<ref name="baric"/>.

Din punctul de vedere al aspectului există verbe copulative statice (''a fi'' și [[sinonim]]ele lui) și progresive (sau dinamice): ''a deveni'' și sinonimele lui<ref name="bidu_139"/>.

Din punct de vedere [[Stilistică|stilistic]], verbul copulativ participă la formarea unui tip de [[metaforă]] explicită, în mai multe variante<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;290.</ref>:
* cu formula pozitivă A este B: ''Chiar moartea însăși e-o părere / Și un vistiernic de vieți'' ([[Mihai Eminescu]]);
* în formă negativă (A nu este B), metafora infirmată: ''Un sân nu e Nirvana și-un pântec nu-i abisal'' ([[Vasile Voiculescu]]);
* în formă interogativă: ''E mâna ta în aer? / Sau prima rândunică? / E tremur viu de pleoapă? / Ori gingaș flutur viu?'' (V. Voiculescu).

== Verbe considerate copulative ==

Inventarul de verbe copulative este controversat. În [[Gramatică|gramatica]] [[Limba română|românească]], autorii care nu iau în seamă [[Element predicativ suplimentar|elementul predicativ suplimentar]] ca [[parte de propoziție]] consideră verbe copulative ''a fi, a deveni, a însemna'' (cu sensul „a echivala cu”), ''a se arăta, a se chema, a ieși, a se naște, a se numi, a părea, a rămâne, a ajunge, a constitui, a reprezenta, a întruchipa, a se face''<ref name="avram_424"/><ref name="dobridor"/><ref name="coteanu">Coteanu 1982, p.&nbsp;163.</ref>. Avram 1997, care ia în seamă elementul predicativ suplimentar, vede ca verbe copulative numai ''a fi, a deveni'' și ''a însemna'', ex. ''Ei '''sunt''' veseli'', ''El '''devine''' palid'', ''Învățătura '''înseamnă''' muncă''<ref name="avram_424"/>.

Unii autori numesc verbe semicopulative, verbe pseudocopulative sau copule lexico-gramaticale toate verbele considerate copulative în afară de ''a fi'', cu argumentul că acesta este singurul cu sensul lexical zero, pe când celelalte își păstrează, integral sau parțial, sensul lexical, participând la semantica globală a predicatului nominal<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;438.</ref><ref>Dubois 2002, p.&nbsp;389.</ref><ref name="cirgic">Čirgić 2010, p.&nbsp;261 (gramatică muntenegreană).</ref>.

În alte gramatici decât românești se iau în seamă ca verbe copulative echivalente ale celor de mai sus, precum și altele:
:{{fr icon}}<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;262–265.</ref>:
::''Mme Éléonore '''tomba''' malade dangereusement'' „Doamna Éléonore se îmbolnăvi grav” (literal „… căzu bolnavă”) ([[Gustave Flaubert]]);
::''Le marché '''s’avéra''' fructueux'' „Târgul se dovedi a fi rodnic” ([[Romain Rolland]]);
::''Il '''s’affirme''' grand comédien'' „(El) se arată a fi un mare actor”;
::''Le règlement de ces importations '''se révèle''' difficile ou impossible'' „Achitarea acestor importuri se arată a fi dificilă sau imposibilă”;
::''Celui qui est trouvé avec les coupables '''est censé''' complice'' „Cel care este găsit împreună cu vinovații este presupus a fi complice”;
::''Ce pays jadis prospère '''s’est changé''' en désert'' „Acest ținut cândva prosper s-a transformat în deșert”;
:{{en icon}}:
::''He '''fell''' ill'' „S-a îmbolnăvit” (literal „El a căzut bolnav”)<ref name="crystal_116"/>;
::''She '''feels''' angry'' „(Ea) se simte furioasă”<ref name="crystal_116"/>;
::''He/She '''stayed''' quiet'' „Stătea liniștit(ă)”;
:{{hu icon}} '''''Elmúltam''' húszéves'' „Am trecut de (vârsta de) 20 de ani”<ref>Kálmánné Bors și A. Jászó 2007, 369.</ref>.
:<small>BCMS</small> '''''Ośeća se''' prevarenim'' „Se simte înșelat”<ref name="cirgic"/>

== Particularități ale folosirii verbului copulativ în câteva limbi ==

=== În limbi romanice ===

==== În română ====

În limba română sunt diverse situații în care nu se folosește verb copulativ. Una din acestea este motivată de evitarea repetiției în dialog (''– Era trist? – Trist''), în coordonare (''El era vesel, iar ea tristă'')<ref name="avram_332"/>, sau în [[propoziția circumstanțială concesivă]]: ''Deși sărac, e optimist''<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;124.</ref>.

Alt caz este cel al propoziției numite „nominală calificativă”, ex. ''Vorba lungă sărăcia omului'', ''El savant?'', ''Bine că ai venit'', ''Bucuroși de oaspeți?''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;319.</ref>, ''Toate ca toate, dar…''<ref name="avram_332"/>. Asemenea propoziții sunt deseori exclamative: ''Ce fată frumoasă!'', ''Năprasnic ger!''<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;326.</ref>

==== În franceză ====

În [[limba franceză]], omiterea verbului copulativ se întâlnește în unele propoziții enunțiative (ex. ''À vous la parole'' „Aveți cuvântul” lit. « La dumneavoastră cuvântul ») sau exclamative : ''Délicieux, vos gâteaux !'' « Delicioase mai sunt prăjiturile dumneavoastră! », ''Drôle de type !'' „Ciudat individ!”, ''Magnifique !'' „Minunat(ă)!”<ref>Grevisse et Goosse 2007, p.&nbsp;515–516.</ref>

În frază se găsește nume predicativ fără verb copulativ:
* [[Subordonare (gramatică)|subordonând]] o [[propoziție atributivă]]: ''Heureux qui frissonne aux miracles de cette poésie'' „Fericit cine freamătă la miracolele acestei poezii” ([[Anatole France]])<ref>Grevisse et Goosse 2007, p.&nbsp;1430.</ref>;
* subordonând o [[propoziție subiectivă]]: ''Inutile que vous en parliez là-bas !'' „Nu are rost să vorbiți despre asta acolo!” (lit. „Inutil să…”) ([[Gustave Flaubert]])<ref>Grevisse et Goosse 2007, p.&nbsp;1463.</ref>;
* în propoziție circumstanțială concesivă: ''Quoique malade, Lucie a voulu nous accompagner'' „Deși bolnavă, Lucie a vrut să vină cu noi”<ref>Grevisse et Goosse 2007, p.&nbsp;224.</ref>.

==== În spaniolă ====

Una din particularitățile [[Limba spaniolă|limbii spaniole]] este existența a două verbe corespunzătoare lui ''a fi''. Ambele sunt folosite și ca verbe copulative<ref>Secțiune după Kattán-Ibarra și Pountain 2003, p.&nbsp;103–106.</ref>.

Unul dintre aceste verbe este ''ser''. În general se folosește când identitatea sau calitatea sunt văzute ca permanente:
* cu un substantiv: ''Soy arquitecto'' „Sunt arhitect”;
* cu un verb la infinitif: ''Eso es sufrir'' „Aceasta e suferință” (lit. „… a suferi”);
* cu o propoziție subordonată: ''La dificultad es que no tenemos dinero'' „Dificultatea este că nu avem bani”;
* cu un adjectiv considerat ca exprimând o proprietate inerentă subiectului: ''Este libro es triste'' „Cartea asta e tristă”.

Verbul ''estar'' este folosit mai ales cu adjective, atunci când exprimă:
* o proprietate provizorie sau văzută ca atare de vorbitor: ''La sopa está caliente'' „Supa e caldă”, ''Está muy optimista'' „Este foarte optimist(ă)”;
* o proprietate enunțată de vorbitor implicând propria lui subiectivitate: ''Elena está muy guapa'' „Elena e foarte frumoasă (după părerea mea)”.

=== În rusă ===

Rusa este o limbă în care, spre deosebire de alte [[limbi slave]], verbul ''быть'' (bît'), corespunzător lui „a fi” nu mai are la [[indicativ]] [[Prezent (gramatică)|prezent]] decât forma de persoana a III-a [[Număr (gramatică)|singular]], dar nici aceasta nu se folosește ca verb copulativ, de aceea, la indicativ prezent, verbul copulativ este zero, ex. Она сегодня нарядная ''Ona sevodnia nariadnaia'' „Astăzi ea este elegantă”. În schimb la celelalte moduri și timpuri, verbul acesta se folosește la toate persoanele: Он '''был''' начальником ''On '''bîl''' nacial'n'ikom'' „(El) a fost/era șef(ul)”, Маша '''будет''' нарядная ''Mașa '''bud'et''' nariadnaia'' „Mașa va fi elegantă”, '''Будь''' весёлой! '''''Bud'''' vesioloi!'' „Fii veselă!”, '''будучи''' больным '''''buduci''' bol'nîm'' „fiind bolnav”. Fără verb copulativ și cu acesta la [[Viitor (gramatică)|viitor]], numele predicativ este la [[Cazul nominativ|nominativ]], dar cu copulativul la [[Trecut (gramatică)|trecut]] și la [[gerunziu]] este la [[Cazul instrumental|instrumental]]<ref>Timberlake 2004, p.&nbsp;281–282.</ref>.

=== În maghiară ===

În [[limba maghiară]], verbul ''van'', corespunzător lui „a fi”, are toate formele personale. Se omite obligatoriu ca verb copulativ numai la [[indicativ]] [[Prezent (gramatică)|prezent]], persoana a III-a singular și plural, în propoziție neutră: ''Attila tanár'' „Attila este profesor”, ''A könyvek régiek'' „Cărțile sunt vechi”<ref>Rounds 2001, p.&nbsp;268.</ref>. La această formă se folosește numai dacă este scos în evidență prin [[accent]]uare mai intensă: ''Géza '''van''' olyan jó matematikus, mint Miklós'' „Géza este un matematician atât de bun ca Miklós”<ref name="szende"/>. La alte persoane, moduri și timpuri nu este omis (vezi exemple mai sus).

=== În ebraica modernă ===

În [[limba ebraică]], situația este asemănătoare cu cea din rusă în privința verbului corespunzător lui „a fi”. La indicativ prezent este absent : ''ioram aief'' „Ioram e obosit”, dar funcția verbului copulativ poate fi îndeplinită de [[Pronume personal|pronumele personal]] corespunzător subiectului : ''sarah șelanu '''hi''' aiefa'' „Sara noastră e obosită” (lit. „Sara noastră ea obosită”). Pronumele personal este în general cerut dacă numele predicativ este un substantiv: ''ioram '''hu''' rav'' „Ioram este rabin” (lit. „Ioram el rabin”)<ref>Glinert 2005, p.&nbsp;3-4.</ref>. Copulativul poate fi un [[pronume demonstrativ]], cu nume predicativ [[Animat și inanimat (lingvistică)|inanimat]], când subiectul este nedefinit: ''rofim '''ze''' mikre meiuhad'' „Medicii sunt un caz special” (lit. „Medici acesta caz special”)<ref>Glinert 1989, p.&nbsp;173.</ref>. Verbul „a fi” este prezent la alte forme: ''hu '''haia''' kețat lo naim'' „(El) a fost cam dezagreabil”<ref>Glinert 2005, p.&nbsp;157.</ref>, ''hu '''iihie''' gavoah mișear ehav'' „(El) va fi mai înalt decât frații lui”<ref>Glinert 2005, p.&nbsp;148.</ref>.

=== În arabă ===

Nici în limba arabă nu este verb copulativ la prezent, în propoziție pozitivă, numele predicativ fiind la nominativ, ex. ''al-Tariiq-u Tawiil-un'' „Drumul este lung”, ''’anti Sadiiqat-ii'' „(Tu) ești prietena mea”. Se poate folosi la prezent și în arabă un pronume personal copulativ: ''al-muhimm-u '''huwa''' l-‘iamal-u'' „Importantă este munca” (lit. „Importantul el munca”). O asemenea propoziție este [[Negație (gramatică)|negată]] cu un verb copulativ cu sensul „a nu fi” plasat la începutul ei, numele predicativ fiind la [[Cazul acuzativ|acuzativ]]: '''''lays-a''' xabiir-an'' „(El) nu este expert”. La trecut și la viitor se folosește verbul cu sensul „a fi”, tot la începutul propoziției, numele predicativ fiind tot la acuzativ: '''''kaan-a''' l-Tariiq-u Tawiil-an'' „Drumul a fost lung”, '''''sa-ta-kuun-u''' zawjat-ii Tabiibat-an'' „Nevasta mea va fi doctoriță”<ref>Ryding 2005, p.&nbsp;59–63.</ref>.

== Limbi fără verb copulativ ==

=== Japoneza ===

În limba japoneză, ceea ce în alte limbi este luat în seamă ca nume predicativ poate forma singur predicatul în [[Registru de limbă|registrul de limbă]] familiar, de exemplu<ref>Secțiune după Kusutani 2006, p.&nbsp;11–12.</ref>:
:''Watashi wa Kyoto no shusshin'' „Eu sunt din [[Kyoto]]” (lit. „Eu <small>[[Temă și remă|TEMĂ]]</small> Kyoto <small>[[Atribut|ATRIBUT]]</small> loc de origine”)<ref>''Wa'' este o particulă ce exprimă faptul că cuvântul precedent este [[Temă și remă|tema]] propoziției, iar ''no'' o particulă ce marchează funcția de [[atribut]] a cuvântului precedent.</ref>;
:''Minako wa kawaii'' „Minako e drăguță” (lit. „Minako <small>TEMĂ</small> drăguță”).

În registrul de limbă curent, la sfârșitul unor asemenea propoziții se adaugă particula ''da'', interpretată în general de către [[Lingvistică|lingviști]] drept cuvânt copulativ, deși nu are aceeași valoare ca de pildă verbul eglezesc ''be'' „a fi” copulativ, ex. ''Watashi wa Kyoto no shusshin '''da'''''. Pentru a exprima și politețe, vorbitorul înlocuiește particula ''da'' cu particula ''desu'': ''Watashi wa Kyoto no shusshin '''desu'''''.

=== Turca ===

Și în limba turcă, adjectivul și substantivul pot forma singure predicatul nominal la prezent, persoana a treia singular, dacă propoziția nu este marcată pentru aspect sau pentru [[Modalitate (lingvistică)|modalitate]], ex. ''Necla öğretmen'' „Necla e profesoară”<ref name="goksel_110">Göksel și Kerslake 2005, p.&nbsp;110–111.</ref>. În anumite cazuri este la fel și la plural: ''Öğretmenler'' „Ei/Ele sunt profesori/profesoare” (lit. „Profesori”, cu [[accent]] pe penultima [[silabă]], căci dacă se accentuează ultima, este vorba de simplul substantiv la plural)<ref name="goksel_81">Göksel și Kerslake 2005, p.&nbsp;81–82.</ref> . În alte situații se folosesc sufixe copulative cu forme diferite după timp, mod etc. Alte sufixe se pot adăuga la cel copulativ, ultimul sufix fiind [[Desinență|desinența]] personală, care este zero la persoana a treia singular: ''Necla öğretmen'''di''''' „Necla era/a fost profesoară” (lit. „Necla profesor-<small>SUFIX COPULATIV TRECUT</small>”), ''Biraz yorgun'''du'''m'' „Eram/Am fost cam obosit(ă)” (lit. „Cam obosit(ă)-<small>SUFIX COPULATIV TRECUT-DESINENȚĂ PERS. I SG.</small>”)<ref name="goksel_110"/>, ''Öğrenci'''ydi'''ler'' „Erau studenți/studente” (lit. „Student-<small>SUFIX COPULATIV TRECUT-DESINENȚĂ PERS. III PL.</small>”)<ref name="goksel_81"/>.

== Note ==
<references/>

== Surse bibliografice ==

* [[Mioara Avram|Avram, Mioara]], ''Gramatica pentru toți'', ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5

* {{hr icon}} Barić, Eugenija ''et al.'', [https://vk.com/doc12620867_132564457?hash=28831048ac0b54ee0d&dl=74da4480941aa7f751 ''Hrvatska gramatika''] (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 17 septembrie 2020)

* [[Angela Bidu-Vrănceanu|Bidu-Vrănceanu, Angela]] ''et al.'', [https://www.academia.edu/10986209/87525919-DSL-Dictionar-de-Stiinte-Ale-Limbii ''Dicționar general de științe. Științe ale limbii''], București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{en icon}} Bussmann, Hadumod (coord.), [http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf ''Dictionary of Language and Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf |date=2022-01-23 }} (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{cnr icon}} Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, [https://fr.scribd.com/doc/307118991/gramatika-crnogorskoga-jezika-pdf ''Gramatika crnogorskoga jezika''] (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 17 septembrie 2020)

* Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Dicționar de termeni lingvistici'', București, Teora, 1998; online: [https://dexonline.ro/ Dexonline] (DTL) (accesat la 17 septembrie 2020)

* Coteanu, Ion, ''[https://web.archive.org/web/20221226095501/https://www.academia.edu/28292099/Ion_Coteanu_Gramatica_de_Baza_a_Limbii_Romane Gramatica de bază a limbii române]'', București, Albatros, 1982 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{en icon}} Crystal, David, [https://web.archive.org/web/20181110120458/https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf ''A Dictionary of Linguistics and Phonetics''] (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{fr icon}} Dubois, Jean ''et al.'', ''[https://archive.org/details/DictionnaireDeLinguistiqueDubois/mode/2up Dictionnaire de linguistique]'' (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002

* {{en icon}} Glinert, Lewis, ''The grammar of Modern Hebrew'' (Gramatica limbii ebraice moderne), Cambridge – New York – Port – Chester – Melbourne – Sidney, Cambridge University Press, 1989, ISBN 0-521-25611-9

* {{en icon}} Glinert, Lewis, ''Modern Hebrew: an Essential Grammar'' (Gramatică fundamentală a limbii ebraice moderne), ediția a III-a, New York – Londra, Routledge, 2005, ISBN 0-203-32941-4

*{{en icon}} Göksel, Aslı și Kerslake, Celia, [https://izabelaszmit.files.wordpress.com/2011/03/turkish-grammar.pdf ''Turkish: a Comprehensive Grammar''] (Gramatică detaliată a limbii turce), Londra – New York, Routledge, 2005, ISBN 0-203-34076-0 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{fr icon}} Grevisse, Maurice și Goosse, André, ''[https://ia600905.us.archive.org/33/items/MauriceGrevisseAndrGoosseLeBonUsageGrammaireFranaise14thEd./Maurice_Grevisse%2C_Andr%C3%A9_Goosse_Le_Bon_Usage__Grammaire_Fran%C3%A7aise__14th_Ed..pdf Le Bon usage. Grammaire française]'' (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9 (accesat la 29 decembrie 2022)

* {{hu icon}} Kálmánné Bors, Irén și A. Jászó, Anna, Az egyszerű mondat (Propoziția simplă), A. Jászó, Anna (coord.), [http://fr.scribd.com/doc/125463345/A-magyar-nyelv-konyve#scribd ''A magyar nyelv könyve''] (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, p.&nbsp;345–436 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{en icon}} Kattán-Ibarra, Juan și Pountain, Christopher J., [https://yeclaeys.files.wordpress.com/2010/12/modern-spanish-grammar.pdf ''Modern Spanish Grammar. A practical guide''] (Gramatică modernă a limbii spaniole. Ghid practic), ediția a II-a, Londra / New York, Routledge, 2003, ISBN 0-203-42831-5 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{en icon}} Kusutani, Sayuri, [https://www.hpu.edu/research-publications/tesol-working-papers/2006/04Kusutani_Syntax.pdf The English Copula Be: Japanese learners’ confusion] (Verbul copulativ englezesc ''be'': confuzia elevilor japonezi), ''TESOL Working Paper Series'', anul 4, nr. 2, 2006, p.&nbsp;11–15

* {{en icon}} Rounds, Carol, [https://web.archive.org/web/20180328210104/http://www.readersstuffz.com/downloads/ebooks/Language%20Books/Hungarian%20-%20Essential%20Grammar.pdf ''Hungarian: an Essential Grammar''] (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Londra – New York, Routledge, 2001, ISBN 0-203-46519-9 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{en icon}} Ryding, Karin C., ''A Reference Grammar of Modern Standard Arabic'' (Gramatică de referință a limbii arabe moderne standard), Cambridge – New York – Melbourne – Madrid – Cape Town – Singapore – São Paulo, Cambridge University Press, 2005, ISBN 978-0-511-11480-9

* {{fr icon}} Szende, Thomas și Kassai, Georges, [https://fr.scribd.com/document/372632620/22-Grammaire-Fondamentale-du-Hongrois-pdf ''Grammaire fondamentale du hongrois''] (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Paris, Langues et mondes – l’Asiathèque, 2007, ISBN 978-2-91-525555-3 (accesat la 17 septembrie 2020)

* {{en icon}} Timberlake, Alan, ''A Reference Grammar of Russian'' (Gramatică de referință a limbii ruse), Cambridge – New York – Melbourne – Madrid – Cape Town – Singapore – São Paulo, Cambridge University Press, 2004, ISBN 978-0-511-16446-0

== Vezi și ==

* [[Predicat]]
* [[Verb]]

{{Morfologie}}

[[Categorie:Tipuri de verbe|Copulativ]]