Languv latén
Artéccol in dialàtt bulgnaiṡ
Ai én stra sé e nå 15 languv latén (détti anch rumânz). Äl languv cgnossó ed pió i én: al spagnôl (330 Mio.), al portugais (175 Mio), al franzais (77 Mio.) l'itagliàn (62 Mio) e al rumên (28 Mio.).
Äl languv latén i vénnen dal latén dscåurs vêrs la fén d'l Inpêr rumàn. Al latén al s é po trasfurmé int'äl languv rumânz e anch' int i dialétt itagliàn.
Al languv latén dal dè d'incû i én:
- spagnôl (castellano, español), Spâgna, America meridiunèl (fòra ch'in Brasîl, Guyana, Surinam, Belize), Guinèa equatorièl, int'äl Filipénni, int'i Stèd Uné 352.000.000
- portugais (português), Portugâl, Brasîl, Angola, Muzambîc, Timor ed maténna, Chèp Vaird, Guinea-Bissau, São Tomé e Príncipe, Macao 216.000.000
- franzais (français), Fränza, Bêlg', Svézzra ed sîra, Cânada (Québec), dî sît in Âfrica77.000.000
- itagliàn (italiano), Itâglia, Svézzra (Tizén Grigión meridiunèl), San Marén, Vaticân, Cåursga 70.000.000
- rumên (română), Rumanî, Muldâvia, Vojvodina (Sêrbia) 28.000.000
- catalàn (català), Catalôgna, Andårra, Baleèr, Valénzia e la zitè d'Alghêr in Sardàggna 8.200.000
- galaig (galego), Galézzia 3.000.000
- ucitàn (occitan), in dî sît d'la Fränza meridiunèl, in Itâglia (Piemånt) e Spâgna (Val d'Aran in Catalôgna) 2.800.000
- sardagnôl (sardu), Sardàggna (Itâglia) 1.200.000
- furlàn (furlan), Friåul (Itâglia) 350.000
- rumànc' (Rumantsch/Rumauntsch), Svézzra (Grigión) 60.000
- ladén (ladin dolomitan), Itâglia (Trentén Èlt-Egg', Vènet) 40.000
- aragunais (Aragonés), Aragôa (Spâgna)
Däl parôl int'äl languv laténni e in emigliàn bulgnais
| Latino | Rumantsch | Franzos | Talian | Kirian | Portugais | Ositanos | Sicilian | Sardos | Castiglian (Spagnol) | Galizian | Catalan | Furlan | Rumen | Emigliàn bulgnais |
| caseus | casu | fromage | formaggio / cacio | furmat | queijo | formatge | furmanciu | casgiu / furmagliu | queso | queixo / queijo | formatge | formadi | caş | furmâj |
| cantare | cantai | chanter | cantare | akanta | cantar | cantar | cantari | cantà | cantar | cantar | cantar | cjantâ | cânta | cantèr |
| capra | craba | chèvre | capra | kapr | cabra | cabra | crapa | capra | cabra | cabra | cabra | cjavre | capra | chèvra |
| clave | crai | clé | chiave | krav | chave | clau | chiavi (ciavi) | chjave | llave | chave | clau | clâf | cheie | cèv |
| ecclesia | crèsia | église | chiesa | ekreš | igreja | glèisa | chiesa | chjesa | iglesia | igrexa / igreja | església | glesie | bisericǎ | cîṡa |
| hospitalis | spidali | hôpital | ospedale | špital | hospital | espitau | spidali | ospidale | hospital | hospital | hospital | ospedâl | spital | ṡbdäl |
| lingua | lingua | langue | lingua | liuva | lingua | lenga | lingua | lingua | lengua | lingua / língua | llengua | lenghe | limbă | langua |
| platea | prazza | place | piazza | pratya | praça | plaça | chiazza | piazza | plaza | praza / praça | plaça | place | piaţă | piâza |
| pons | ponti | pont | ponte | punt | ponte | pònt | ponti | ponte | puente | ponte | pont | puint | punte | pånt |
| nocte | notti | nuit | notte | noft | noite | nuèit / nuèch | notti | notte | noche | noite | nit | gnot | noapte | nòt |
Ligâm estêren
Beuscher, Martin: Zwischen Latein und Romanisch, WiKu-Verlag, 2003 ISBN 3-936749-82-5