Nicolae Drăganu
 Membru titular al Academiei Române |
|---|
| Nicolae Drăganu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 18 februarie 1884 Zagra, Bistrița-Năsăud, Austro-Ungaria |
| Decedat | 18 decembrie 1939 Cluj, Regatul României |
| Înmormântat | Cimitirul Hajongard din Cluj  |
| Copii | Tudor Drăganu |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Român unit (greco-catolic) |
| Ocupație | filolog[*] istoric literar[*] lingvist |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Primar al Municipiului Cluj | |
| În funcție din 1933 – 1938 | |
| Precedat de | Victor Deleu |
| Succedat de | Laurian Gabor |
| Premii | Ordinul Coroana României Ordinul național „Steaua României” Ordinul Leului Alb Crucea de Merit |
| Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta |
| Profesie | Filolog |
Modifică date / text  | |
Nicolae Drăganu (n. 18 februarie 1884, Zagra, comitatul Bistrița-Năsăud - d. 18 decembrie 1939, Cluj) a fost un filolog, lingvist și istoric literar român. A fost tatăl juristului Tudor Drăganu (1912-2010).
Biografie
A fost fiul Dochiei (născută Manu) și al lui Teodor Drăganu, învățător. După absolvirea școlii „triviale” din comună, urmează Gimnaziul Superior Fundațional din Năsăud (1902). Bursier din fondurile grănicerești, studiază filologia clasică și limba română la Universitatea din Budapesta. Doctor în filologie română cu teza Compunerea cuvintelor românești (1906). Obține atestatul în limba și literatura latină, greacă și română, fiind promovat profesor ordinar la liceul din Năsăud. Este abilitat ca docent la Universitatea din Cluj (1916), iar după Marea Unire participă la reorganizarea acesteia. Profesor de limba și literatura română veche la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj. Face parte din colectivul Muzeului Limbii Române, întemeiat de Sextil Pușcariu, la Cluj, în 1919, unde participă la elaborarea Dicționarului limbii române. Preocupări de filologie, lexicologie, onomastică, sintaxă și istorie literară. Primar al municipiului Cluj între anii 1933-1938. Decan al Facultății de Litere, apoi rector al Universității Regele Ferdinand din Cluj.
Lucrări publicate
- Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian, București, 1914.
- Toponimie și istorie, Cluj, 1928.
- Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, București, 1933.
- Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIIIe siècle, București, 1938 (reeditată în 2003 de Eugen Pavel și Octavian Șchiau).
- Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, 1943.
- Istoria sintaxei, București, 1945.
- Elemente de sintaxă a limbii române, București, 1945.
Afilieri
- Membru corespondent (1923) și membru activ al Academiei Române (1939).
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – D
- http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Alma_Mater_Napocensis_%E2%80%93_Idealul_Universit%C4%83%C5%A3ii_moderne_:_prelegeri_inaugurale_la_Universitatea_din_Cluj_%C3%AEn_perioada_interbelic%C4%83_(1919-1940) Alma Mater Napocensis ]
Bibliografie
- Bibliografia operelor lui Nicolae Drăganu (1906-1938), în „Dacoromania”, X, 1941, p. 169-183.
- Bibliografia operelor lui Nicolae Drăganu (1939-1984), în „Cercetări de lingvistică”, XXIX, 1984, nr. 2, p. 116-121.
- Eugen Pavel, Arheologia textului, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012, p. 138-147.
- Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. III, D–G, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, p. 317-320.
