Sari la conținut

Rumâni (categorie socială)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la {{{conținut}}}. Pentru alte sensuri, vedeți Rumâni (dezambiguizare).

Rumân era termenul folosit în trecut pentru ţăranul neliber din Tara Românească ce avea statutul de şerb, clăcaş, în timp ce în Moldova era folosit cuvântul vecin[1], iar în Transilvania pentru că erau de mai multe categorii li se spunea iobagi şi slugi. Aceştia depindeau de un stăpân care putea să fie domnul, un boier sau o mănăstire şi locuiau pe moşia stăpânului, formând sate domneşti boiereşti sau mănăstireşti[2]. În documentele slavone ţăranii neliberi erau numiţi "uboghie liudi" "vecini", uneori "vlahi" sau "posluşnici".

Note

  1. ^ Enciclopedia Cugetarea, 1940, Lucian Predescu, p.746
  2. ^ Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, 1975, Constantin C. Giurescu & Dinu C. Giurescu, p.230