Zestrea domniței Ralu
Zestrea domniței Ralu | |
Coperta DVD-ului filmului | |
Gen | aventuri, istoric |
---|---|
Regizor | Dinu Cocea |
Scenarist | Eugen Barbu Mihai Opriș |
Producător | Nicolae Niculescu (administrator producător film) Dumitru Carabăț (producător delegat) |
Studio | Studioul Cinematografic București |
Distribuitor | Româniafilm |
Director de imagine | George Voicu |
Operator(i) | Aurel Tripon |
Montaj | Adina Codrescu |
Sunet | Silviu Camil |
Muzica | Mircea Istrate |
Costume | Hortensia Georgescu |
Distribuție | Florin Piersic Marga Barbu Colea Răutu Toma Caragiu Jean Constantin |
Premiera | 10 aprilie 1972 |
Durata | 98 min. |
Țara | România |
Limba originală | română |
Precedat de | Săptămîna nebunilor (1971) |
Prezență online | |
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text |
Zestrea domniței Ralu este un film românesc din 1972, regizat de Dinu Cocea. El este cel de-al șaselea film din seria Haiducii, acțiunea din film petrecându-se înainte de cea din Săptămîna nebunilor (1971). Din distribuție au făcut parte Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu.
După arestarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), domnița Ralu (Aimée Iacobescu) și Ianuli (Constantin Codrescu) pleacă la Viena pentru a cumpăra bijuteriile. Anghel evadează de la ocnă și o răpește pe Caliopi (Carmen Maria Struja), soția lui Ianuli, pentru a-l determina pe acesta din urmă să-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu.
Rezumat
Acest film continuă acțiunea din Haiducii lui Șaptecai. După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Ianuli este împins de mama sa să ia tronul Țării Românești, împotriva voinței sale. Pictorul dorește să trăiască fericit alături de soția sa, Caliopi (Carmen Maria Struja), neavând ambiții politice. El este foarte gelos și-i ucide pe toți pretendenții la dragostea soției sale, cu ajutorul vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), care dă drumul unui candelabru greoi din capelă peste ei.
Plecând la Viena ca însoțitor al domniței Ralu, Ianuli o trimite pe Caliopi la Stambul cu o scrisoare pentru Ahmed Pașa prin care îi descria ticăloșiile făcute de domnitor și promitea să-i dea bijuteriile cumpărate.
În acest timp, Răspopitul (Toma Caragiu) se întorsese la mănăstire. El este căutat de Anița (Marga Barbu) care vine să-i ceară să organizeze evadarea lui Anghel de la ocnă. Deghizându-se din nou în preot și luând cu el câteva butoaie de vin, Răspopitul organizează o diversiune și intră în ocnă, de unde-l scoate pe Anghel. Haiducii o răpesc pe Caliopi, care pleca spre Stambul, și o duc ca ostatică la un loc tăinuit („Satul părăsit”) pentru a-l determina pe Ianuli să le dea bijuteriile în schimbul soției sale.
Aflând că Ianuli va pleca de la Viena la Stambul și bănuind că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va ajunge însă în „Temnița uitaților”, fiind considerat hoț, și va atinge un ciumat. Găman este lovit cu pietre de ocnași, dar este salvat de Mamulos (Colea Răutu) care va afla de la el că Anghel a plecat la Viena pe urmele bijuteriilor. Mamulos evadează și este iertat de Vodă și trimis pe urmele lui Anghel. Între rimp, Anița și Parpanghel (Jean Constantin) plecaseră și ei la Viena pe urmele lui Anghel.
După cumpărarea bijuteriilor, Ianuli plănuiește să le fure, făcând o dublură la chei, dar acțiunea sa este dejucată de către Anghel. Haiducul îi spune că o ține ca ostatică pe Caliopi și-i cere să-l ia în caleașca domnească pe post de prieten. Anghel se prezintă a fi căpitanul de plai Mihnea, aflat în slujba boierului Glogoveanu de la Târgu Jiu. Căpitanul Zbrențea bănuiește că e ceva necurat în legătură cu Anghel și încearcă să-l ucidă, dar domnița Ralu îl salvează. Poposiți într-un han, Anghel face dragoste cu domnița Ralu și deschide caseta pe care aceasta o purta permanent cu ea, dar o găsește goală. El se duce apoi la caleașcă pentru a vedea dacă nu are vreun fund dublu, dar este suprins de Zbrențea. De data aceasta, haiducul e salvat de Ianuli care-l înjunghie mortal pe Zbrențea. După găsirea cadavrului lui Zbrențea, domnița Ralu este trezită și începe să se plângă din cauza faptului că ea îi dăduse căpitanului la plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile care fuseseră cusute de căpitan într-o ascunzătoare secretă de sub șaua calului.
La han sosește atunci Mamulos cu o ceată de arnăuți. Anghel fuge călare din curtea hanului, fiind urmărit de poteră. Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București.
Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos cade în apă. Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("Mă lași săracă, tâlharule!"), la care Anghel îi răspunde: "Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare" și apoi pleacă.
Distribuție
- Florin Piersic - căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai
- Marga Barbu - hangița Anița
- Toma Caragiu - haiducul Răspopitul
- Aimée Iacobescu - Ralu, fiica domnitorului
- Constantin Codrescu - Ianuli (Iani) Arnolto, vărul domnitorului
- Florin Scărlătescu - vel-vistiernicul Dudescu/nebunul
- Colea Răutu - căpitanul de arnăuți Mamulos
- Nucu Păunescu - domnitorul fanariot
- Ioana Ciomârtan - mama lui Ianuli
- Jean Constantin - țiganul Parpanghel
- Ileana Buhoci-Gurgulescu - țiganca Fira (ca Ileana Buhoci)
- Carmen Maria Struja - Caliopi, soția lui Iani
- Constantin Guriță - Duduveică
- Tamara Vasilache - Zoica
- Mihai Mereuță - haiducul Găman
- Nicolae Gărdescu - Manolache Belivacă, soțul Aniței
- Theo Partisch
- Rudolf Chati
- Ștefan Tapalagă - chefliu
- Dorel Iacobescu
- Mihai Badiu
Despre film
Zestrea domniței Ralu a fost filmat concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Săptămîna nebunilor"). Chiar dacă ordinea cronologică a acțiunii este următoarea: "Haiducii lui Șaptecai", "Zestrea domniței Ralu" și "Săptămîna nebunilor", ultimele două filme au fost lansate la cinematografe în ordine inversă. [1]
O parte din secvențe au fost filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia. Secvențele presupuse a avea loc în Austria au fost filmate la Castelul Peleș, la Sibiu (câteva secvențe au fost filmate în Catedrala Evanghelică, în curtea interioară a Palatului Brukenthal, în Piața Mică etc.).
Recepție
Criticul Tudor Caranfil a comentat acest film astfel: "După ce o capturează pe soața lui Ianuli, Anghel pornește la Viena pe urmele domniței Ralu. Intrigi de curte și aventuri având ca mobil inestimabilele bijuterii ale domniței și ample citări din Anton Pann: ”Mai bine cu muta, decât cu limbuta”, ”Bărbat bun și usturoi dulce nu s-a pomenit”, și tot așa, ”o samă de cuvinte” în care Cocea încearcă să-și farmece admiratorii prin filmări patetic-expresioniste, ca lapidarea trădătorului aruncat în ocnă, apendice ridicol în contextul rudimentar aventuros al ansamblului."[2]
Note
- ^ Maria-Clara Brumariu - "Amintiri despre domnița Ralu", în "Adevărul" din 10 octombrie 2009.
- ^ Tudor Caranfil - "Dicționar universal de filme" (Ed. Litera Internațional, București, 2008)
Legături externe
|