Morlaca, Cluj
| Morlaca | |
| — Sat — | |
 Imagine panoramică asupra satului | |
  Morlaca (România) | |
| Coordonate: 46°51′27″N 22°55′7″E / 46.85750°N 22.91861°E | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Cluj |
| Comună | Poieni |
| SIRUTA | 59103 |
| Populație | |
| - Total | 910 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407476 |
| Prefix telefonic | +40 x64[1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Morlaca (în maghiară Marotlaka) este o localitate din comuna Poieni, județul Cluj, Transilvania, România.
Date geografice
Localitatea este situată la poalele Muntelui Vlădeasa, în zona de contact dintre Depresiunea Huedin și Munții Apuseni.
„Hotarul Morlăcii se-ntinde pe văi când mai înguste, când mai largi (Valea Popii, Valea mare, Răuroasa și cea mai întinsă – Valea Călății), întrerupte de prelungirile dealurilor (Măgura, Ciplei, Polița, Usoiu, Arsuri).” [2] Cele mai înalte puncte de relief din zonă sunt: Dealul lui Dragu (891 m), Dealul Runcu (887 m) și Măgura Morlăcii (751,6 m).
Legătura cu exteriorul este asigurată prin drumul european E60 și calea ferată, cea mai apropiată gară CFR fiind Brăișoru.
Istorie
Împrejurimile localității Morlaca au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie, la marginea satului, în locul numit Drumul găunos (spre Bologa), s-au descoperit topoare de piatră din perioada neolitică, de peste 4000 de ani vechime. De asemenea, pe teritoriul fostului cătun Remetea s-a descoperit și un fier de plug din perioada dacică. Din perioada stăpânirii romane a locului, se mai păstrează fundația castrului roman de la Grădiște. De o însemnătate aparte este și faptul că drumul roman trecea peste teritoriul morlăcan.
Localitatea a fost menționată documentar pentru prima oară în anul 1399, atunci când Regele Sigismund de Luxemburg a donat cetatea Bologa - împreună cu satele înconjurătoare - lui Mircea cel Bătrân. Un veac mai târziu, în anul 1493, pe teritoriu localității este amintit nobilul Nicolae Vaida de Morlaca. În jurul anului 1600, aici este menționată o mănăstire, iar în anul 1666 documentele istorice amintesc despre voievodul Pui Petru de la Morlaca.
Locașurile de cult din Morlaca
Data construcției primelor locașuri de cult din Morlaca se pierde în negura timpului. Cert este că în secolele XV-XVII, izvoarele relatează despre existența a trei biserici arondate satului: la Muncei, la Josani și la Văleni.
Referitor la datarea construcției Bisericii Ortodoxe din Morlaca, șeimatismele bisericești menționează două perioade distincte : 1724-1735 și 1837-1838. Câtiva ani mai târziu (1733), apar și primele date referitoare la preoții slujitori ai Parohiei Ortodoxe Morlaca, atunci când sunt amintiți preoții slujitori Vasile și Vasile (probabil tată și fiu).
« În anul 1842 la Parohia Morlaca este menționat viceprotopopul Georgiu Pop,care a funcționat aici până la anul 1857. Din anul 1857 până la anul 1892 este menționat protopopul Ananie Pop,iar din anul 1892 până la anul 1924 este menționat protopopul Ioan Pop. Din anul 1924 este menționat ca protopop Virgil Pop,acesta fiind fiul lui Ioan Pop. Preotul Virgil Pop moare la vârsta de 36 de ani,iar în funcția de paroh la Morlaca este numit verișorul acestuia,Victor Pop,care v-a sluji până în anul 1965. Din anul 1948 preotul Victor Pop, împreună cu credincioșii din parohie,au revenit la religia ortodoxă. În acestă perioadă preotul Victor Pop v-a prezenta date concrete,care se află în arhiva parohiei,referitoare la bunurile mobile și imobile ale parohiei,bunuri care au rămas la Biserica Ortodoxă Morlaca. Acestea sunt următoarele: biserica cu toate odoarele ei, cele două cimitire, casa parohială cu toate anexele gospodărești. Din anul 1966 la Parohia Ortodoxă Morlaca a fost numit ca preot Ioan Pop, care a slujit aici până în anul 1973. În acestă perioadă a fost descoperit tot naosul bisericii fiind schimbată toată partea lemnoasă cât și toată tabla de pe acoperișul bisericii. În anul 1973 cu data de 1 octombrie,la Parohia Ortodoxă Morlaca a fost numit preotul Ioan Călătan.” [3]
Parohia numără în prezent 260 de familii.
Vechea manastire
Pe teritoriul localității Morlaca este amintită și o mănăstire care, în anul 1731, avea în fruntea ei pe egumenul[4] Victor. Tot atunci primește de la mai mulți boieri un Triod[5] tipărit la 1725. În anul 1774, în mânăstire nu mai viețuia niciun călugăr. Intr-un protocol de inspecție canonică a episcopului Grigore Maior se afirmă că o parte din pometul[6] mânăstirii a fost ocupat de doi iobagi ai contelui Gheorghe Banfi[7].
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Nicolae Șteiu, Morlaca: Satul de la poala Măgurii, Casa de Edituro Dokia, Cluj-Napoca, 2009, p. 18.
- ^ protopopiatulhuedin.ro/morlaca
- ^ Egumen: superiorul unei mănăstiri.
- ^ Triod: carte rituală creștină cuprinzând cântările și rugăciunile din cele zece săptămâni, dinainte de Paști
- ^ Pomet: grădină cu pomi fructiferi.
- ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal
Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea
|isbn=: invalid character (ajutor). - Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
 | Acest articol despre o localitate din județul Cluj este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |