Comuna Gârleni, Bacău
| Gârleni | |
| — comună — | |
  Gârleni Gârleni (România) | |
| Coordonate: 46°39′56″N 26°47′12″E / 46.66556°N 26.78667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 22781 |
| Prima atestare | 15 octombrie 1491[1] |
| Reședință | Gârlenii de Sus |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Gârleni[*] | Ștefan Pușcașu[*][2] (REPER, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 35,82 km² |
| Altitudine | 188 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 6.081 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gârleni (în maghiară Gerlény; în trecut, Racila și Gârlenii de Sus) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Gârleni, Gârlenii de Sus (reședința), Lespezi și Șurina.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț.[3] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău.
Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante.
Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe.[4]
În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha.[5]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Gârleni
Români (87,78%)
Alte etnii (0,53%)
Necunoscută (11,69%)
Componența confesională a comunei Gârleni
Romano-catolici (55,02%)
Ortodocși (32,17%)
Alte religii (0,84%)
Necunoscută (11,97%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gârleni se ridică la 6.081 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.914 locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,78%), iar pentru 11,69% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (55,02%), cu o minoritate de ortodocși (32,17%), iar pentru 11,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[8] 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea.[9]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Gârleni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ștefan Pușcașu[*], de la Reînnoim Proiectul European al României, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Salvați România | 3 | ||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||
| Reînnoim Proiectul European al României | 3 | ||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||
| Partidul Ecologist Român | 2 | ||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică.[5] Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491.[1] Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare în mai multe bătălii, cum ar fi cea de la Orbic (1469), Vaslui (1475) și Războieni (1476). De asemena, la 18 mai 1600, Mihai Viteazul a trecut prin acest sat.[1]
În anul 1848, locuitorii comunei au luat parte la Revoluție. La Războiul de Independență din 1877 au luat parte și bărbați din Racila, Gârleni, Blăgești, Racova și Hemeiuș, pe fronturile din Rahova, Smîrdan, Vidin.[1] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți).[11] În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918, data Marii Uniri.[1]
Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori.[12]
În 1950, comuna a luat numele de Racila, după satul de reședință, și a fost arondată raionului Buhuși și apoi (după 1964[13]) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele de Gârlenii de Sus, la fel ca satul ei de reședință.[14] În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, și a fost rebotezată în Gârleni.[15][16]
Clădiri
[modificare | modificare sursă]În comuna Gârleni există 3 școli, una în Gârleni (fondată 1 octombrie 1908), una în Lespezi (fondată tot în 1906) și una în Racila (fondată în 1865).[5][17] De asemenea, în comună există mai multe biserici ortodoxe sau catolice.
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Patru obiective din comuna Gârleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: dispensarul (sfârșitul secolului al XIX-lea) și școala (1908) din satul Gârleni, moara (1881) și școala (1906) din satul Lespezi.
În satul lespezi se află Monumentul Eroilor, proiectat de arhitectul M. Maica. A fost sfințit la data de 24 iunie 2001. La aceeași dată au fost sfințite și Capela Eroilor și Crucea Comemorativă din același sat.[1]
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Magda Cârneci (n. 1955), poetă, critic de artă și publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România;
- Carmen Maria Cârneci (n. 1957), compozitoare, dirijoare.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f File de monografie Școala Gimnazială Gârleni. Accesat la 11 august 2014.
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Gârleni, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Informații Arhivat în , la Wayback Machine. Primăria Gârleni. Accesat la 2 ianuarie 2014.
- ^ a b c Comuna Arhivat în , la Wayback Machine. Primăria Gârleni. Accesat la 11 august 2014.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitestrainu - ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Gîrleni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 561–562.
- ^ „Comuna Gârleni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ Școala Generală Gârlenii de Sus ArhiveleNaționale. Accesat la 11 august 2014.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- GÂRLENI file de monografie, Editura "Egal", Bacău, 2008
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești
- Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni (arie de protecție specială avifaunistică - sit Natura 2000).
| |||||||||||