Consoană sonantă

În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor. Calea vocală se îngustează mai puțin decît în cazul fricativelor, fără producerea unor turbulențe audibile ale aerului. Un exemplu de consoană sonantă în limba română este [l], ca în cuvîntul libelulă, pronunțat /li.be'lu.lə/. Tot în categoria sonantelor intră și semivocalele, de exemplu [j] din iepure /'je.pu.re/ sau [w] din musacaua /mu.sa'ka.wa/.

Există asemănări între următoarele perechi de consoane sonante și vocale:

sonante palatale și vocale anterioare (de exemplu [j] și [i]);
sonante velare și vocale posterioare (de exemplu [ɰ] și [ɯ]);
sonante labializate palatale și vocale rotunjite anterioare (de exemplu [ɥ] și [y]).
sonante labializate velare și vocale rotunjite posterioare (de exemplu [w] și [u]).

În aceste perechi, consoanele sonante sînt în general mai scurte și mai închise decît vocalele corespunzătoare.

În unele limbi consoanele sonante pot juca rol de vocale, constituind nucleul unei silabe.

Consoanele sonante se pot clasifica în următoarele grupe:

sonante centrale, pronunțate lăsînd fluxul de aer să treacă pe deasupra centrului limbii;
sonante lateral, în cazul cărora aerul trece pe o parte și pe cealalta a limbii (sau doar pe o parte);
sonante coarticulate, în care trecerea aerulului este restricționată în două locuri distincte.

În sens mai larg sonantele includ în unele clasificări orice sunet care se pronunță fără a produce o întrerupere sau o fricțiune a fluxului de aer, deci vocale, consoane nazale, vibrante și bătute.

Vezi și

Semivocală

Mod de articulare	Loc de articulare
Consoane Vezi și AFI, vocale.																				Modificare
Mod de articulare	Bi- labiale		Labio- dentale		Dentale		Alveo- lare		Post- alveo- lare		Alveolo- palatale		Retro- flexe		Palatale		Velare		Uvulare		Farin- gale		Epi- glotale		Glotale
Flux pulmonar
Oclusive	p	b			t̪	d̪	t	d					ʈ	ɖ	c	ɟ	k	ɡ	q	ɢ			ʡ	-	ʔ	-
Africate	p͡ɸ	b͡β			t̪͡θ	d̪͡ð	t͡s	d͡z	t͡ʃ	d͡ʒ	t͡ɕ	d͡ʑ	ʈ͡ʂ	ɖ͡ʐ	c͡ç	ɟ͡ʝ	k͡x	ɡ͡ɣ	q͡χ	ɢ͡ʁ			ʡ͡ʜ	-	ʔ͡h	-
Fricative	ɸ	β	f	v	θ	ð	s	z	ʃ	ʒ	ɕ	ʑ	ʂ	ʐ	ç	ʝ	x	ɣ	χ	ʁ	ħ	ʕ	ʜ	ʢ	h	ɦ
Sonante				ʋ				ɹ						ɻ		j		ɰ							-	-
Vibrante		ʙ				r̪		r									-	-		ʀ					-	-
Bătute				ⱱ				ɾ						ɽ			-	-							-	-
Africate laterale	-	-	-	-			t͡ɬ	d͡ɮ													-	-	-	-	-	-
Fricative laterale	-	-	-	-			ɬ	ɮ													-	-	-	-	-	-
Sonante laterale	-	-	-	-		l̪		l						ɭ		ʎ		ʟ			-	-	-	-	-	-
Bătute laterale	-	-	-	-				ɺ													-	-	-	-	-	-
Nazale		m		ɱ		n̪		n						ɳ		ɲ		ŋ		ɴ	-	-	-	-	-	-
Flux glotal (explozive și implozive)
Oclusive explozive	pʼ						tʼ						ʈʼ		cʼ		kʼ		qʼ						-	-
Fricative explozive	ɸʼ		fʼ				sʼ		ʃʼ		ɕʼ		ʂʼ		çʼ		xʼ		χʼ						-	-
Implozive		ɓ						ɗ								ʄ		ɠ		ʛ					-	-
Flux velar (clicuri)
Clicuri centrale	ʘ				ǀ						ǃ				ǂ		-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Clicuri laterale	-	-	-	-	-		ǁ										-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Articulații multiple
Fricativă postalveolovelară: ɧ					Sonantă labiovelară: w							Fricativă labiovelară: ʍ							Sonantă labiopalatală: ɥ
Legendă:
■ Celulele gri corespund unor articulări considerate imposibile. ■ Celulele galbene corespund consoanelor din limba română. ■ Celulele crem indică alofone ale unor consoane din limba română. În perechile de consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta este sonoră.