Viezure

Viezure; Fosilă: Pleistocen mijlociu–prezent
	Bursucul (Meles meles)
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Mammalia
Ordin:	Carnivora
Familie:	Mustelidae
Gen:	Meles
Specie:	M. meles
Nume binomial
	Meles meles; (Linnaeus, 1758)
	Răspândirea geografică a bursucului
	Modifică text

Pagina „bursuc” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți bursuc (dezambiguizare).

Viezurele sau bursucul (Meles meles, Linne, 1758) este un mamifer omnivor din genul Meles, familia Mustelidae.^[1]^[2]^[3] Se hrănește cu fructe, semințe, larve, gasteropode, ouă (furate din cuiburile păsărilor ce cuibăresc la sol) etc.

Este mare amator de porumb, pe care îl îngrămădește în vizuină în cantități de până la 50 kg de știuleți. În general, toamna își face provizii, iarna având o activitate foarte redusă; grăsimea pe care o câștigă toamna îi asigură în iernile mai blânde supraviețuirea chiar și fără rezervele din vizuină.

Spre deosebire de alte animale și mai ales de vulpe, viezurele este un animal deosebit de curat. Vizuinele complexe, aflate chiar și la 2 metri sub pământ, cu galerii lungi, de 7–8 m, au prevăzute încăperi separate pentru locuit, pentru provizii și pentru excremente, acestea din urmă fiind periodic astupate și înlocuite cu altele noi. Mania viezurelui pentru curățenie este folosită uneori de vulpe, care, pentru a obține o vizuină nouă fără efort, se "ușurează" de câteva ori la intrarea vizuinii viezurelui, făcându-l să se mute (atât timp cât nu este prinsă). De altfel, simpla instalare a unei vulpi în apropiere determină mutarea viezurelui, care nu suportă duhoarea grea ce apare în zona unui adăpost de vulpi.

Caracteristici fizice

Viezurele are circa 56 până la 90 cm lungime și coada de aproximativ 11,5 - 20,2 cm.^[3] Este ușor de recunoscut după aspectul îndesat, botul alungit și, mai ales, dungile albicioase care merg de la bot spre coadă. Totuși, desenul blănii este destul de variabil. Are o inteligență uimitoare și un curaj remarcabil.

Dimorfismul sexual nu este evident. Nici puii nu se deosebesc prea mult de adulți, decât prin mărime. Viezurele trăiește cam 15 ani. Mormăie și pufăie când este atacat, plânge (țipă) când este prins - similar iepurelui.

Stil de viață

Masculul trăiește izolat, căutând femela doar în perioada de împerechere (iulie-august) și părăsind-o imediat după împerechere. Doar mama poate fi văzută, de primavara până toamna, cu puii după ea.

Viezurele petrece cea mai mare parte din iarnă într-o stare de somnolență, la fel ca ursul. De regulă, dormitează de pe la sfârșitul lui noiembrie și până pe la începutul lunii martie.

Utilizare

Carnea de bursuc este consumată în anumite regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, fără a fi un obicei generalizat. Șunca afumată de bursuc era cândva la mare căutare în Anglia, Țara Galilor și Irlanda. Anumite părți ale bursucului au fost folosite în trecut pe post de leacuri populare.

Stare de conservare

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie ca nefiind amenințată cu dispariția.^[1]

Note

^ ^a ^b ^c Kranz, A., Tikhonov, A., Conroy, J., Cavallini, P., Herrero, J., Stubbe, M., Maran, T., Fernades, M., Abramov, A. & Wozencraft, C. (2008). „Meles meles”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 29673. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în 26 ianuarie 2020.
^ Musser, G.G.; Carleton, M.D. (2005). „Meles meles”. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference. Johns Hopkins University Press. Accesat în 26 ianuarie 2020.
^ ^a ^b Minton, Janet. „Meles meles”. Animal Diversity Web (în engleză). Accesat în 26 ianuarie 2020.

Legături externe

ARKive Arhivat în 3 iulie 2004, la Wayback Machine. Photographs and video

Video

THE MEANEST ANIMAL IN THE WORLD? Trailer, Aug 7, 2011, Woodsteven5, YouTube
Death Of A Honey Badger, 12 mai 2011, Yoshikarter1, YouTube
National Geographic Snake Killers Honey Badgers Of The Kalahari, Feb 2, 2013, Murali G, YouTube

[iucn-1] Kranz, A., Tikhonov, A., Conroy, J., Cavallini, P., Herrero, J., Stubbe, M., Maran, T., Fernades, M., Abramov, A. & Wozencraft, C. (2008). „Meles meles”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 29673. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în 26 ianuarie 2020.

[MSW-2] Musser, G.G.; Carleton, M.D. (2005). „Meles meles”. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference. Johns Hopkins University Press. Accesat în 26 ianuarie 2020.

[:0-3] Minton, Janet. „Meles meles”. Animal Diversity Web (în engleză). Accesat în 26 ianuarie 2020.

[1]

[2]

[3]