Limbi quechua

Acest articol se referă la limba vorbită în America de Sud. Pentru alte utilizări, vedeți Quechua (dezambiguizare).

Quechua Qhichwa Simi / Runa Shimi / Runa Simi
Vorbită în	Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru
Regiuni	Anzii Cordilieri
Număr de vorbitori	circa 14 milioane, dintre care 10.5 milioane vorbitori nativi (locul 65)
Sistem de scriere	alfabetul latin
Clasificare
Quechuan Quechua
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Peru și Bolivia
Organ de reglementare	Academia Mayor de la Lengua Quechua
ISO 639-1	qu
ISO 639-2	que
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	que
SIL	q
Răspândire în lume
Puteți vizita Wikipedia în Quechua .
Această pagină poate conține caractere Unicode

Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud. A fost vorbită de-a lungul munților Anzii Cordilieri cu mult înainte de constituirea Imperiului Inca, care a folosit-o ca limbă oficială. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a Altiplano, prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din America de Sud, incluzând Peru, sud-vestul și centrul Boliviei, sudul Columbiei și al Ecuador-ului, nord-vestul Argentinei și nordul Chile. Este cea mai răspândită limbă vorbită de locuitorii nativi ai celor două Americi.

Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre lingviști consideră că ceea ce se numește quechua este o familie de limbi de tip quechua, având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte limbi.

Quechua este o limbă regulată aglutinantă, spre deosebire de limbile de fuziune. Ordinea normală într-o propoziție este SOV (subiect - obiect - verb). Numărul mare de sufixe schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), evidențialitatea (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând topicul, precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.

Distribuție geografică

Astăzi există patru grupuri mari:

• Quechua I sau Waywash, cea mai întâlnită ramură a quechuei,

• Quechua II sau Wanp'una (Călător) este împărțită pe trei ramuri.

Număr de vorbitori

• Argentina: 100.000
• Bolivia: 2.100.000 (2001)
• Brazilia: necunoscut
• Columbia: 9.000 (etnolog)
• Ecuador: între 500.000 și 1.000.000
• Peru: 3.200.000 (1993)

Fonologie

Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.

Vocale

Quechua folosește doar trei vocale: /a/ /i/ și /u/, asemănător cu limba aymara. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale [æ] [ɪ] și respectiv [ʊ], deși vocalele spaniole /a/ /i/ și /u/ pot fi folosite. Când vocalele apar lângă consoanele uvulare /q/, /qʼ/ și /qʰ/, sunt pronunțate [ɑ], [ɛ] și [ɔ].

Consoane

	labială	alveolară	postalveolară	palatală	velară	uvulară	glotală
oclusivă / africată	p	t	tʃ		k	q
oclusivă sau africată aspirată	pʰ	tʰ	tʃʰ		kʰ	qʰ
ejective	p’	t’	tʃ’		k’	q’
fricative		s					h
nazală	m	n		ɲ
laterală		l		ʎ
bătută		ɾ
sonantă				j	w

Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.

Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.

Gramatică

Pronumele personale

		Number
		Singular	Plural
Persoană	Întâi	Ñuqa	Ñuqanchik (inclusiv) Ñuqayku (exclusiv)
	A doua	Qam	Qamkuna
	A treia	Pay	Paykuna

În quechua, există șapte pronume personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, eu, tu, el / ea, respectiv noi, voi și ei /ele, dar persoana întâi plural (noi) este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită inclusivă, respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită exclusivă. Quechua adaugă, de asemenea, sufixul -kuna la persoanele a doua și a treia singular, qam și pay pentru a crea formele de plural qam-kuna și pay-kuna.

Adjective

Adjectivele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.

Numerale

• Numerale cardinale. ch'usaq (0), huk (1), iskay (2), kimsa (3), tawa (4), pichqa (5), suqta (6), qanchis (7), pusaq (8), isqun (9), chunka (10), chunka hukniyuq (11), chunka iskayniyuq (12), iskay chunka (20), pachak (100), waranqa (1,000), hunu (1,000,000), lluna (1,000,000,000,000).

Vezi și

• Limba aimara
• Anzi

Referințe

• Cerrón-Palomino, Rodolfo. Lingüística Quechua, Centro de Estudios Rurales Andinos Bartolomé de las Casas, 2nd ed. 2003
• Cole, Peter. "Imbabura Quechua", North-Holland (Lingua Descriptive Studies 5), Amsterdam 1982.
• Cusihuamán, Antonio, Diccionario Quechua Cuzco-Collao, Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691365
• Cusihuamán, Antonio, Gramática Quechua Cuzco-Collao, Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691373
• Mannheim, Bruce, The Language of the Inka since the European Invasion, University of Texas Press, 1991, ISBN 0292746636
• Rodríguez Champi, Albino. (2006). Quechua de Cusco. Ilustraciones fonéticas de lenguas amerindias, ed. Stephen A. Marlett. Lima: SIL International y Universidad Ricardo Palma. [1]

Bibliografie

• Adelaar, Willem F. H. Tarma Quechua: Grammar, Texts, Dictionary. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977.
• Bills, Garland D., Bernardo Vallejo C., and Rudolph C. Troike. An Introduction to Spoken Bolivian Quechua. Special publication of the Institute of Latin American Studies, the University of Texas at Austin. Austin: Published for the Institute of Latin American Studies by the University of Texas Press, 1969. ISBN 0292700199
• Curl, John, Ancient American Poets. Tempe AZ: Bilingual Press, 2005.ISBN 1-931010-21-8 http://red-coral.net/Pach.html
• Gifford, Douglas. Time Metaphors in Aymara and Quechua. St. Andrews: University of St. Andrews, 1986.
• Harrison, Regina. Signs, Songs, and Memory in the Andes: Translating Quechua Language and Culture. Austin: University of Texas Press, 1989. ISBN 0292776276
• Jake, Janice L. Grammatical Relations in Imbabura Quechua. Outstanding dissertations in linguistics. New York: Garland Pub, 1985. ISBN 082405475X
• King, Kendall A. Language Revitalization Processes and Prospects: Quichua in the Ecuadorian Andes. Bilingual education and bilingualism, 24. Clevedon, UK: Multilingual Matters LTD, 2001. ISBN 1853594954
• King, Kendall A., and Nancy H. Hornberger. Quechua Sociolinguistics. Berlin: Mouton de Gruyter, 2004.
• Lara, Jesús, Maria A. Proser, and James Scully. Quechua Peoples Poetry. Willimantic, Conn: Curbstone Press, 1976. ISBN 0915306093
• Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Mixed Categories: Nominalizations in Quechua. Studies in natural language and linguistic theory, [v. 11]. Dordrecht, Holland: Kluwer Academic Publishers, 1988. ISBN 1556080506
• Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Relative Clauses in Cuzco Quechua: Interactions between Core and Periphery. Bloomington, Ind: Indiana University Linguistics Club, 1982.
• Muysken, Pieter. Syntactic Developments in the Verb Phrase of Ecuadorian Quechua. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977. ISBN 9031601519
• Nuckolls, Janis B. Sounds Like Life: Sound-Symbolic Grammar, Performance, and Cognition in Pastaza Quechua. Oxford studies in anthropological linguistics, 2. New York: Oxford University Press, 1996. ISBN
• Parker, Gary John. Ayacucho Quechua Grammar and Dictionary. Janua linguarum. Series practica, 82. The Hague: Mouton, 1969.
• Sánchez, Liliana. Quechua-Spanish Bilingualism: Interference and Convergence in Functional Categories. Language acquisition & language disorders, v. 35. Amsterdam: J. Benjamins Pub, 2003. ISBN 1588114716
• Weber, David. A Grammar of Huallaga (Huánuco) Quechua. University of California publications in linguistics, v. 112. Berkeley: University of California Press, 1989. ISBN 0520097327
• Wright, Ronald, and Nilda Callañaupa. Quechua Phrasebook. Hawthorn, Vic., Australia: Lonely Planet, 1989. ISBN 0864420390

Legături externe

• El Quechua de Santiago del Estero Arhivat în 12 decembrie 2009, la Wayback Machine., extensive site covering the grammar of Argentinian Quechua (in Spanish)
• runasimi.de Multilingual Quechua website with online dictionary (xls) Quechua - German - English - Spanish.
• Quechua Language and Linguistics an extensive site.
  • The Sounds of the Andean Languages Arhivat în 9 ianuarie 2007, la Wayback Machine. listen online to pronunciations of Quechua words, see photos of speakers and their home regions, learn about the origins and varieties of Quechua.
• CyberQuechua Arhivat în 21 octombrie 2007, la Wayback Machine., by the Quechua-speaking linguist Serafín Coronel Molina.
• Multilingual Dictionary: Spanish - Quechua (Cusco, Ayacucho, Junín, Ancash) - Aymara Arhivat în 27 ianuarie 2009, la Wayback Machine.
• Toponimos del Quechua de Yungay, Peru Arhivat în 11 mai 2009, la Wayback Machine.
• Sacred Hymns of Pachacutec
• Quechua Network's Dictionary a very good one.
• Quechua lessons (www.andes.org) in Spanish and English
• Quechua course Arhivat în 8 august 2012, la Wayback Machine. in Spanish, by Demetrio Tupah Yupanki (Red Científica Peruana)
• Detailed map of the varieties of Quechua according to SIL (fedepi.org) Arhivat în 26 iulie 2011, la Wayback Machine.
• Quechua - English Dictionary: from Webster's Online Dictionary - the Rosetta Edition.
• Ecuadorian Quechua - English Dictionary Arhivat în 23 februarie 2012, la Wayback Machine.: from Webster's Online Dictionary - the Rosetta Edition.
• Google Quechua
• 5 Quechua dictionaries online Arhivat în 18 august 2009, la Wayback Machine.