Sari la conținut

Ambasadori, căutăm patrie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ambasadori, căutăm patrie
Allegro allarmato
Ambassadors Seek Country

Afișul filmului
Titlu originalAmbasadori, căutăm patrie
Gendramatic
politic
RegizorMircea Daneliuc
ScenaristMircea Daneliuc
ProducătorMircea Daneliuc (prod. executiv)
StudioRo De Film
DistribuitorRomâniafilm
Director de imagineCălin Ghibu
MontajNita Chivulescu
SunetAnușavan Salamanian
MuzicaDan Teodorescu
ScenografieMihai Tăutu
CostumeMaria Miu
MachiajDana Roșeanu
DistribuțieCecilia Bârbora
Marius Stănescu
Horațiu Mălăele
Premiera14 noiembrie 2003
Durata113 minute
Țara România
Limba originalăromână
Disponibil în românăoriginal
Prezență online

Pagina Cinemagia

Ambasadori, căutăm patrie este un film dramatic românesc din 2003 regizat de Mircea Daneliuc. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Cecilia Bârbora, Marius Stănescu și Horațiu Mălăele.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Din lipsă de fonduri, Ambasada Republicii Endola din Romania este abandonată. Diplomatul de culoare, Patrick Kamara, are dificultăți în a plăti locuința și facilitățile curente. În cele din urmă, e părăsit de toți salariații, cu excepția Nonei, o secretară. Este hotărât să facă un protest mediatizat și se așază la coada unei cantine a săracilor. Aici îl cunoaște pe Nelu, un fost revoluționar. Rana de glonț de la gât nu se vindecă și devine treptat dependent de droguri. Îl mai ajută Titi, un alt beneficiar al drepturilor pentru revoluție, dar unul prosper, fără răni și regrete, proprietarul unei săli de biliard.

Nelu este adus să locuiască în clădirea aproape goală a ambasadei și așa o cunoaște pe Nona, de care se îndrăgostește. Ca să-și defuleze frustrările, apucă uneori telefonul și lansează amenințări fictive cu bombă. Patrick se refugiază în alcool. Nona are un accident și o rană serioasă la cap. În spital, face adicție la metadonă și începe la rândul ei să se drogheze. Acum e rândul lui Nelu să încerce a-i întinde o mână, intrând in conflict și cu Titi și cu un grup de arabi care distribuie heroină. Se regăsesc, alături de Patrick, în timpul unei fieste de după o partidă de fotbal, sărbătoare care seamănă în mod suspect cu euforia uitată a Revoluției.

Filmul a fost vizionat de 7.371 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[2]

  1. ^ Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc, aarc.ro, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]