Arthur Koestler
| Arthur Koestler | |
.jpg?lang=ro) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Budapesta, Austro-Ungaria[6][7][8] |
| Decedat | (77 de ani)[9][1][5] Londra, Anglia, Regatul Unit |
| Cauza decesului | sinucidere (intoxicație) |
| Părinți | Henrik Koestler[*][10] |
| Căsătorit cu | Mamaine Koestler[*] (–)[11] Mamaine Koestler[*] Cynthia Koestler[*][7] |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria.svg?lang=ro){kind=small} Regatul Unit (–)[12][7][13] Austria[7] Ungaria[7] |
| Ocupație | scriitor filozof romancier[*] jurnalist scenarist autobiograf[*] politolog[*] |
| Locul desfășurării activității | Ierusalim Berlin[7] Paris[7] Londra |
| Limbi vorbite | limba germană[14] limba engleză[1][14] limba franceză |
| Partid politic | Partidul Comunist German |
| Studii | Universitatea Tehnică din Viena |
| Limbi | limba germană limba engleză |
| Mișcare/curent literar | jurnalism |
| Specie literară | istorie, autobiografie, psihologie |
| Opere semnificative | Sonnenfinsternis[*] Al treisprezecelea trib: Khazarii The Yogi and the Commissar[*] The Sleepwalkers[*] |
| Note | |
| Premii | Comandor al Ordinului Imperiului Britanic[*] Sonningprisen[*] |
Modifică date / text  | |
Arthur Koestler (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. , Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost romancier și ziarist evreu britanic.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Budapesta într-o familie evreiască de limba germană. În tinerețe, după studii universitare la Viena (1922-1926) și trei ani petrecuți în Palestina, ajunge la Berlin unde lucrează ca jurnalist și devine membru al Partidului Comunist din Germania (1932-1938).
Participă la Războiul Civil din Spania de partea republicanilor, cade prizonier, dar este eliberat în 1937 și se stabilește în Franța. După marea epurare stalinistă din URSS (1938), se dezice definitiv de comunism și publică, pentru scurtă vreme, un săptămânal antinazist și antisovietic. Se înrolează în Legiunea Străină franceză, în 1940 este internat într-un lagăr de prizonieri, dar reușește să scape și să ajungă în Anglia, unde se stabilește definitiv și primește cetățenie. Adept, în ultimii ani ai vieții sale, al eutanasiei, se sinucide împreună cu soția sa, în anul 1983.
Cărți
[modificare | modificare sursă]- Spanish Testament (1938)
- Gladiators (1939, 1965), trad. în l. română, cu titlul Gladiatorii, Ed. Humanitas, București, 2003
- Darkness at Noon (1940)
- Dialogue with Death (1942)
- Scum of the Earth (1941)
- Arrival and Departure (1943)
- The Yogi and the Comissar (1945)
- Thieves in the Night (1946)
- Arrow in the Blue (1951)
- The Invisible Writing (1954)
- The Thirteenth Tribe (Cel de al 13-lea trib: Khazarii), London (1976)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Arthur Koestler, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Arthur Koestler, SNAC, accesat în
- ^ Arthur KOESTLER, NooSFere, accesat în
- ^ a b Arthur Koestler, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ Кёстлер Артур, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b c d e f g Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ „Arthur Koestler”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Arthur Koestler, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ The Peerage
- ^ http://www.anatpro.com/index_files/Mamaine_Paget.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Notable Names Database
- ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ a b CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Arthur Koestler la Wikimedia Commons
