Sari la conținut

Astrodinamică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Astrodinamica este o disciplină din cadrul astronomiei referitoare la mișcarea corpurilor celeste ca planete, sateliți, vehicule spațiale făcute de om.

Istoria acestui domeniu este comună cu a mecanicii celeste dezvoltate de Newton. Până la apariția zborului spațial mecanica celestă și astrodinamica erau practic identice. Prin urmare, tehnicile fundamentale cum sunt spre exemplu cele utilizate pentru a rezolva problema lui Kepler (determinarea poziției unui obiect ca o funcție de timp) sunt identice în cele două domenii. Johannes Kepler a fost primul ce a reușit să modeleze orbitele planetare cu un înalt grad de fidelitate publicând legile ce îi poartă numele în 1605. Isaac Newton publică legi generale ale mișcării corpurilor cerești în lucrarea datată 1687 și intitulată Philosophiae_Naturalis_Principia_Mathematica.

Legile astrodinamicii

[modificare | modificare sursă]

Legile fundamentale ale astrodinamicii sunt reprezentate de către legile lui Newton și utilizează ca aparat matematic calculul diferențial.

  • C. Drâmbă Elemente de mecanică cerească, 1958
  • Curtis, Howard D., (). Orbital Mechanics for Engineering Students, 2e. New York: Elsevier. ISBN 978-0123747785. 
  • M.M. Niță, Teoria zborului spațial, ET, 1986
  • Bate, Roger R.; Mueller, Donald D., and White, Jerry E. (). Fundamentals of Astrodynamics. New York: Dover Publications. ISBN 0-486-60061-0. 
  • Sellers, Jerry J.; Astore, William J., Giffen, Robert B., Larson, Wiley J. (). Kirkpatrick, Douglas H., ed. Understanding Space: An Introduction to Astronautics (ed. 2). McGraw Hill. p. 228. ISBN 0072424680. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]