Sari la conținut

Cașubi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cașubi
Kaszëbi
Drapelul Caşubilor
Populație totală
50.000-500.000
Regiuni cu populație semnificativă
Polonia Polonia: 50.000-500.000
Limbi vorbite
cașubă, poloneză
(în trecut: pomeraniană, slovinciană
Religii
catolicism
Grupuri înrudite sau legate cultural
polonezi, cehi, slovaci, sorabi
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Cel mai bine păstrate dialecte: cel velicopolon, cel malopolon, cel mazovian și cel silezian (uneori considerat ca limbă aparte). Limba cașubiană, care este vorbită în părțile nordice ale statului (voievodatul Pomerania) și are statut de limbă auxiliară, nu este un dialect polonez, ci face parte din sistemul dialectelor pomeraniene, fiind unica rămășiță a acestei limbi.

Cașubii sau cașubienii (în cașubiană Kaszëbi, în poloneză Kaszubi, în germană Kaschuben) sunt un popor slav care trăiește în Cașubia, regiune din nordul Poloniei.

Kartuzy (Kartuzë), Kościerzyna (Kòscérzëna) și Gdańsk (Gduńsk) sunt capitale neoficiale ale Cașubiei și sedii culturale ale cașubilor. Între orașele mari, Gdynia (Gdiniô) are cel mai mare număr de oameni care se declară de origine cașubă, iar Gdańsk este drept capitala voievodatului Pomerania. Ocupațiile tradiționale ale cașubilor erau agricultura și pescuitul — astăzi sunt populare și practicate împreună cu industria și agroturismul.

Câteva organizații se ocupă cu păstrarea identității etnice a cașubilor. Cea mai veche și mai mare este Asociația Cașubo-Pomeraniană.

Unul din cașubienii cei mai cunoscuți este politicianul Donald Tusk.

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Numărul total al cașubilor este variabil, depinzând de modul în care sunt recenzați cetățenii. Evaluarea este că aproximativ 300.000 de persoane din Polonia sunt de etnie cașubă. Estimările variază între 50.000 și 500.000.

La recensământul polonez din 2002 doar 5.100 de oameni au declarat naționalitate cașubă, iar 51.000 au declarat cașubă ca limbă maternă și folosită acasă. Majoritatea cașubilor însă s-au declarat de naționalitate poloneză, dar etnie cașubă.

Numărul estimat de cașubieni (2005) [1]

[modificare | modificare sursă]
Județ/oraș Procentul de cașubieni Procentul de persoane cu o descendență parțială casubiană Procentul de non-cașubieni Numărul de casubi și de persoane cu o descendență parțială casubiană
Kartuski 83,8 10,0 6,2 94 136
Pucki 64,6 15,6 19,8 56 358
Kościerski 61,4 13,1 25,5 49 116
Wejherowski 47,9 18,2 33,9 113 097
Bytowski 34,9 14,3 50,8 37 757
Gdański 21,0 9,6 69,4 13 742
Chojnicki 19,1 7,2 73,7 23 926
Lęborski 16,4 13,3 70,3 19 594
Gdynia 15,8 16,0 68,2 81 090
Sopot 5,8 7,9 86,3 5 795
Człuchowski 5,8 7,5 86,7 7 814
Gdańsk 4,7 5,6 89,7 47 163
Słupski și orașul Słupsk 3,4 5,5 91,1 17 449
Total 23,0 10,4 66,6 566 737


Datele vor fi actualizate după centralizarea și prelucrarea informațiilor colectate din Recensămâtul național al populaței și locuințelor din Polonia (Narodowy Spis Powszechny Ludności i Mieszkań 2021 - NSP 2021).

Diaspora cașubiană

[modificare | modificare sursă]

Între 1855 și 1900, aproximativ 100.000 de cașubeni au emigrat în Statele Unite, Canada, Brazilia, Noua Zeelandă și Australia în așa-numita diasporă cașubiană, în mare parte din motive economice.[2] În 1899, cărturarul Stefan Ramult a numit Winona din Minnesota, „capitala casubiană a Americii”, din cauza dimensiunii comunității cașubiene din oraș.[3] Datorită credinței lor catolice, cașubienii au devenit supuși Kulturkampf al Prusiei între 1871 și 1878.[4] Cașubienii s-au confruntat cu mai multe valuri de germanificare, inclusiv cu cele ale clerului evanghelic luteran. Eforturile au avut succes în Lauenburg (Lębork) și Leba (Łeba), unde populația locală a folosit alfabetul gotic.[5] În ciuda lipsei de respect arătată de unii oficiali și junkeri prusaci (aristocrat latifundiar sau și aristocrat tânăr), cașubienii au coexistat pașnic cu populația germană locală până la începutul celui de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, legăturile Cașubiei cu Polonia au fost fie accentuate, fie neglijate de către autorii polonezi și germani, mai ales în privința argumentelor privind Coridorul polonez.

În timpul celui de-al doilea război mondial, cașubienii au fost considerați de naziști ca fiind „de origine germană” sau „înclinați spre germanitate” și „capabili de germanizare”. Astfel, au fost incluși în categoria a III-a a Listei Poporului German (Deutsche Volksliste, clasificare etnică germană), dacă legăturile cu națiunea poloneză ar putea fi dizolvate.[6] Cu toate acestea, cașubienii care erau suspectați de partizanat în favoarea Poloniei,[7] în special cei cu studii superioare, au fost arestați și executați. Locul principal al execuțiilor a fost Piaśnica (Gross Plassnitz), unde au fost executați 12.000 (Masacrele de la Piaśnica).[8] Administratorul german al zonei Albert Forster i-a considerat pe cașubieni de „valoare scăzută” și nu a susținut nicio încercare de a crea naționalitatea casubiană.[9] Unii cașubieni au organizat grupuri de rezistență anti-naziste, Gryf Kaszubski (mai târziu Gryf Pomorski) și Zwiazek Pomorski (Uniunea Pomeraniă în exil) în Marea Britanie.[10] Când au fost reintegrați în Polonia, susținătorii autonomiei cașubiene s-au confruntat cu opoziția regimului comunist care se străduia să obțină omogenitatea etnică și să prezinte cultura cașubiană ca fiind doar folclor. Cașubienii au fost trimiși la minele din Silezia, unde s-au întâlnit cu silezienii care se confruntau cu probleme similare. Lech Bądkowski din opoziția casubiană a devenit primul purtător de cuvânt al federației sindicale Solidaritatea (Solidarność).[11]

Harta cu unitățile admninistrative incluse în regiunea Cașubia
Tânără în costum național cașubian în timpul unei călătorii la Convenția Cașubiană în 2005

Media

[modificare | modificare sursă]

Cașubienii pot urmări programele în limba cașubiană o dată pe săptămână pe TVP3 Gdańsk, precum și pe Rodnô zemia și Tedë jo. Radio Kaszëbë este difuzat în limba cașubiană. Radio Gdańsk difuzează 2 programe în limba cașubiană: Klëka (de 4 ori pe săptămână de la 22:40 la 23:05 și luni până la 23:00) și Magazyn Kaszubski (o dată pe săptămână. Emisiunile în cașubiană sunt, de asemenea, difuzate în mod regulat de Twoja Telewizja Morska. Cașubienii au, de asemenea, o prezență semnificativă pe Internet. Cele mai importante pagini sunt:

Din 2006, sunt disponibile, de asemenea, programul de operare Linux în limbă cașubă și o tastatură cu caractere cașube (pentru Windows, MacOS și Linux).[13]

Cașubieni celebri

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Mordawski J., Statystyka ludności kaszubskiej: Kaszubi u progu XXI wieku, Gdańsk: Instytut Kaszubski, 2005, pp. 41-44, ISBN 978-83-89079-34-3.
  2. ^ "The Kashubian Emigration – Bambenek.org". bambenek.org. Retrieved 26 July2017.
  3. ^ "Kashubian Capital of America". bambenek.org.
  4. ^ Jozef Borzyszkowski in Hans-Henning Hahn, Peter Kunze, Nationale Minderheiten und staatliche Minderheitenpolitik in Deutschland im 19. Jahrhundert, Akademie Verlag, 1999, p. 96, ISBN 3-05-003343-6
  5. ^ Istoria Poloniei 1795–1918, Andrzej Chwalba, p. 439
  6. ^ Diemut Majer, United States Holocaust Memorial Museum, "Non-Germans" Under the Third Reich: The Nazi Judicial and Administrative System in Germany and Occupied Eastern Europe with Special Regard to Occupied Poland, 1939–1945, Von Diemut Majer, United States Holocaust Memorial Museum, JHU Press, 2003, p. 240, ISBN 0-8018-6493-3
  7. ^ Jozef Borzyszkowski in Hans-Henning Hahn, Peter Kunze, Nationale Minderheiten und staatliche Minderheitenpolitik in Deutschland im 19. Jahrhundert, Akademie Verlag, 1999, p. 96, ISBN 3-05-003343-6
  8. ^ Grzegorz Popławski, "Piaśnica – pomorski "Katyń" " (Piaśnica – Pomeranian Katyn), Dziennik Baltycki (The Baltic Daily) (în polonă)
  9. ^ "Copie arhivată", 22 January 2009.
  10. ^ Jozef Borzyszkowski in Hans-Henning Hahn, Peter Kunze, Nationale Minderheiten und staatliche Minderheitenpolitik in Deutschland im 19. Jahrhundert, Akademie Verlag, 1999, p. 96, ISBN 3-05-003343-6
  11. ^ Jozef Borzyszkowski in Hans-Henning Hahn, Peter Kunze, Nationale Minderheiten und staatliche Minderheitenpolitik in Deutschland im 19. Jahrhundert, Akademie Verlag, 1999, p. 96, ISBN 3-05-003343-6
  12. ^ Radio Kaszëbë – Najpopularniejsze radio lokalne na Kaszubach (radiokaszebe.pl)
  13. ^ Ùmierô jãzëk – ùmierô kùltura | “Tak tatk jak ë knôp – kònsumùjemë produktë, przëchôdómë ë òdchôdómë.”, kaszubia.com [accesat 2021-05-12] (kaszub.).

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Slavi Acest articol despre slavi este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cașubi&oldid=15975398