Comuna Mociu, Cluj

Mociu
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Chesău (monument istoric)
Stemă
Mociu Mociu (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°47′45″N 24°02′07″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	58623
Atestare	1219
Reședință	Mociu
Sate componente	Mociu, Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale
Guvernare
- Primar	Vasile Focșa[*]​ (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	74 km²
Populație (2021)
- Total	3.300 locuitori
- Densitate	47,35 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407420
Prefix telefonic	+40 x64
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Mociu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Mociu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)

Mociu (în maghiară Mócs, în germană Motzdorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Mociu (reședința), Roșieni, Turmași și Zorenii de Vale.

Toponimie

Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii Mociu. Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la moții, care de multe ori s-au stabilit aici în zonă, ipoteză întărită de asemănările dintre obiceiurile și îmbrăcămintea specific locale cu cele ale moților. O ultimă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este ca denumirea să provină de la numele nobilului Ioan Mocsi, care a trăit aici în perioada anilor 1450. Această ultimă ipoteză pare improbabilă, deoarece în mod normal nobilii își luau numele după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers.

Istoric

Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monede de argint, monede realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman.

Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele "villa Mochy" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X.

Apare ulterior menționat în 1329 (terra Mochy), 1332 (sacerdos de Mooch), 1384 (Mochy), 1412 (poss. Mooch), 1430-1458 (poss. Moch), 1430 (poss. Mocz), 1438 (Moacz), 1457 (Moch), 1467 (Mach), 1733 (Mots), 1750 (Mocs), 1805 (Mocs).

În secolele XIV-XVI Mociu apare pe rând ca domeniu aparținând familiilor nobiliare Szentkiralyi, Forroi, Haller, Esterhazi, Booth și Mocsi.

Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km² s-au adunat în jur de 1.000 bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee.

Primari

• 2004-2008: Giorgel Dumitru Achiș (PD)
• 2008-2012: Horvath Marton (U.D.M.R.)
• 2016-2020 Focșa Vasile (P.N.L.)

Date geografice

Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei".

Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată.

Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată.

Clima

"Locul Popii", iarna

Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac.

Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută.

Flora și fauna

Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România.

Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a.

La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție.

Alcătuire și dispunere

Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord cu comuna Pălatca, la nord-est cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata, la vest cu comuna Suatu, iar la nord-vest cu comuna Căianu. Comuna este traversată de DN 16 Cluj-Napoca - Apahida - Tg Mureș.

Demografie

Componența etnică a comunei Mociu

     Români (68,94%)

     Romi (12,91%)

     Maghiari (12,06%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (6,03%)

Componența confesională a comunei Mociu

     Ortodocși (75,03%)

     Reformați (8,03%)

     Adventiști (4,36%)

     Baptiști (2,06%)

     Penticostali (2%)

     Greco-catolici (1,18%)

     Alte religii (1,09%)

     Necunoscută (6,24%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mociu se ridică la 3.300 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.313 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,94%), cu minorități de romi (12,91%) și maghiari (12,06%), iar pentru 6,03% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,03%), cu minorități de reformați (8,03%), adventiști (4,36%), baptiști (2,06%), penticostali (2%) și greco-catolici (1,18%), iar pentru 6,24% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Mociu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Focșa[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Partidul Puterii Umaniste	1
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Partida Romilor „Pro Europa”	1
	Partidul Național Conservator Român	1
	Partidul Mișcarea Populară	1

Evoluție istorică

Structura etnică a comunei

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1743	555	?	?	?	?	?
1784	1.120	?	?	?	?	?
1850	2.796	2.030	642	1	108	15
1880	2.974	1.856	903	8		207
1890	3.503	2.196	1.167	10		130
1900	3.902	2.369	1.394	61		78
1910	4.304	2.595	1.489	90		130
1920	4.527	2.977	1.334	5		211
1930	4.829	3.196	1.350	12	113	158
1941	5.382	3.808	1.235	5		334
1956	5.758	4.122	1.368		244	24
1966	5.346	4.140	1.188	1	17
1977	4.914	3.892	984	1	37
1992	3.728	2.896	701	2	129
2002	3.494	2.589	595	1	309

Mociu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple acțiuni social-culturale care se desfășoară în comun (ansambluri de dansuri populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune).

Structura confesională a comunei

Biserica de lemn din satul Crișeni, monument istoric

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea:

Recensământul		Structura confesională
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați	Alte confesiuni
1850	2.796	991	1.133	58	610	4
1857	3.061	1.082	1.189	114	655	21
1869	3.135	1.022	1.194	149	685	85
1880	2.974	1.018	990	124	731	111
1890	3.503	1.083	1.203	180	871	166
1900	3.902	1.207	1.276	264	928	227
1910	4.304	1.233	1.517	276	1.042	236
1930	4.829	1.343	1.896	201	1.200	189
1992	3.728	2.673	295	37	569	154
2002	3.494	2.674	144	30	471	175

Structura etnică a satului

De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Rromi	Alte etnii
1850	1274	923	260	1	-	76	90
1880	1542	950	438	8	-	-	99+47
1890	1737	1109	536	10	-	-	82
1900	2111	1241	742	51	-	-	78
1910	2229	1319	756	84	-	-	-
1920	2482	1663	622	5	153	-	192
1930	2660	1834	574	7	154	87	245
1941	3017	2275	464	5	-	-	273
1956	2234	-	-	-	-	-	-
1966	1922	1627	277	1	-	17	17
1977	1909	1653	219	1	-	36	36
1992	1649	1336	170	1	-	142	142

Structura confesionalǎ a satului

La nivelul satului Mociu structura religioasǎ se prezintǎ astfel:

Recensământul		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Unitarieni	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	1274	991	4	55	223	1	-	-	-	-	-	-
1857	1441	1082	11	106	225	1	3	13	-	-	-	-
1869	1507	1022	52	120	267	4	-	21	21	-	-	-
1880	1542	1014	51	114	293	2	3	64	1	-	-	-
1890	1737	1032	139	164	288	8	8	88	10	-	-	-
1900	2111	1163	152	243	356	9	8	180	-	-	-	-
1910	2229	1147	247	243	380	7	15	192	-	-	-	-
1930	2660	1284	600	174	433	3	4	160	2	-	-	2
1992	1649	1349	127	20	145	-	-	-	8	1	-	7

Date economice

Economia comunei este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei.

Obiective turistice

• În zona satului Boteni se află Rezervația Botanică Suatu, cu o suprafață de 4 ha.
• Rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, cu o suprafață de 300 ha.
• Biserica reformată din Chesău, satul Chesău, (sec XIV)
• Biserica reformată din Boteni, satul Boteni, (sec XIV)
• Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli", satul Chesău, (construită integral din lemn)
• Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli", satul Crișeni, (construită integral din lemn)
• Cabana turistică de la Zoreni
• Lacul din Zorenii de Vale, un lac frecventat de împătimiții pescuitului

Etnografie

Bogăția și varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, Târgul Secerii (16 august) și Jocul de pe Câmpie (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcatlacul din ZORENII DE VALE, un lac foarte vechi si in acelasi timp foarte frumos. Este asezat la poalele dealului Cionca și Valea Rosieni.

Personalități

Ion Moina in 1946

[www.primariamociu.ro]

LIVIU DAN

Om de înaltă ținută  până în ultima clipă a vieții sale, exemplu viu de corectitudine în familie și societate, respect, onestitate și dragoste față de semeni, iubitor de familie, neam și patrie, fiul medicului Ioan Dan și a  Aureliei Dan, născută Gherman,  Liviu Dan s-a născut în 24 martie 1884, în Mociu, județul Cluj.  

     Clasele primare și gimnaziale le-a urmat în localitatea natală. Copilăria petrecută în Mociu i-a sfârșit după ce părinții au luat hotărârea ca fiul lor să se înscrie la liceu. Liviu Dan urmează cursurile Liceului German din Bistrița, într-un spațiu care nu a mai corespuns cerințelor de atunci, ceea ce a făcut ca directorul gimnaziului, Georg Fischer,  să apeleze la donații.  Potrivit paginii oficiale a Colegiului Național „Liviu Rebreanu” Bistrița printre donatorii construirii Gimaziului Evanghelic German se numără și tatăl lui Liviu Dan.

      Un foarte bun cunoscător al limbilor germană și maghiară, Liviu Dan se înscrie la Universitatea de Științe din Cluj și urmează cursurile Facultății de Drept.

În anul 1912 obține titlul de doctor în drept și științe de stat la Universitatea din Cluj, iar după finalizarea studiilor o întâlnește pe Lena Boier cu care se căsătorește în anul 1913 în localitatea de domiciliu a acesteia, Lechința, județul Bistrița-Năsăud. După oficierea căsătoriei, Dan Liviu împreună cu soția, se mută definitiv în Mociu.

       La vârsta de 30 de ani i se naște prima din cele trei fiice, Dan Livia. În actele de naștere ale acesteia, la rubrica privind părinții este stipulat: Dr. Dan Liviúsz ügyvéd (avocat) și Boier Helén în vârstă de 22 de ani. Dan Livia se căsătorește cu dr. Zaharie Radu la 21.09.1935 în localitatea Mociu și moare la data de 5.08.1995 în Brașov.

     Fiică mijlocie a lui Liviu și Elena Dan, Zoe Dan, căsătorită Andreeescu, s-a născută la 10 octombrie 1917 în Lechința și a decedat la vârsta de 25 de ani în Mociu la data de 7 martie 1943.

      În actul de naștere nr. 88 din 10.06.1920 este înregistrată la Mociu nașterea celei de-a treia fiice a prim-pretorului dr. Liviu Dan în vârstă de 36 de ani. Mama este înregistrată ca Lena Boieriu în vârstă de 28 de ani. Născută la data de 1.06.1920, Nora-Stela Dan  se căsătorește  la data de 15.02.1947 în localitatea Mociu cu avocatul Septimiu Sângiorzan și decedează în Brasov în anul 2014.

       Înainte de 1918,  avocatul Liviu Dan a fost membru al Partidului Național Român, iar ulterior a intrat în Partidul Național Țărănesc, aripa Iuliu Maniu,  partid care l-a avut, printre fruntașii de marcă pe fatele său mai mic, dr. Sever Dan, avocat de profesie și el. Sever Dan a fost delegatul localității Mociu la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, cu mandatul precis să voteze pentru unirea tuturor românilor. Se pare că Liviu Dan l-a însoțit pe fratele său la Alba Iulia, acesta din urmă fiind ales membru în Marele Sfat Național Român în Adunarea de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.

     După 1918, în calitate de prim-pretor, Liviu Dan participă la preluarea administrației românești. A fost prim-pretor al plasei Mociu până în 1922, când, prin Înaltul decret regal nr. 577 din 3 februarie 1922, a fost numit prim-notar II la subprefectura județului Cojocna.

Potrivit documentelor din arhiva Primăriei Comunei Mociu, în anul 1928 Liviu Dan este membru al Consiliului Local Mociu și avocat în Mociu până în 1932.

În timpul guvernării PNȚ, prin Decretul regal nr. 1.925 din 8 iunie 1932, Liviu Dan este numit în funcția de prefect al județului Cluj, funcție ce o va ocupa între 11 iunie 1932 și 13 noiembrie 1933.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și ulterior, Liviu Dan a fost notar public în Mociu.

După marea naționalizarea de la 11 iunie 1948, acesta s-a extins chiar și a unei mari părți din locuințe de proprietate privată. În sat se vorbea de casa lui „Dănoaie” și că „A lu’ Danu or fost mari gazde și oameni cu învățătură”. Nici cabinatul notarial al lui Liviu Dan nu a scăpat naționalizării.  Făcâd parte din „marile gazde”, Liviu Dan urma să fie ridicat de Miliție și dus la Sighet. Planul Miliției nu a fost dus până la capăt deoarece se stinge din viață la data de 24 mai 1949, ora 17,00 în localitatea Mociu. Din nefericire, în noaptea de 5/6 mai 1950 fatele său, Sever Dan, a fost arestat și dus la penitenciarul Sighet fiind eliberat, grav bolnav, în 6 iulie 1955.

De religie greco-catolic, Dan Liviu își duce somnul de veci alături de alți membrii ai familiei în spatele B.O.R. Mociu II, biserică greco-catolică la acea data.

Liviu Dan a fost decorat cu „Steaua României” în grad de Ofițer.

Notă: Fișă de informații cu privire la personalitatea lui Liviu Dan realizată de Secretarul Comunei Mociu, jr. Marin Ban-Boroșteanu 

• Ion Moina, atlet, profesor, campion balcanic la 100 m

Părinții celebrului atlet sunt din Aruncuta {mama acestuia s-a născut în Aruncuta, numele de fată fiind Sărmășan Susana și a locuit pe actualul amplasament al casei de la nr. 312, fam. Tușa Ilie}, iar tatăl acestuia s-a născut în Soporu de Câmpie și a lucrat o perioadă la spitalul din Mociu, unde de altfel s-a născut și celebrul sportiv {informație furnizată de D-na Corpodean Ana din Aruncuta la 1 dec. 2009, verișoara - din partea mamei, cu celebrul sportiv}.

Imagini

• 
  Satul Mociu
• 
  Primăria Mociu
• 
  Sediu administrativ interbelic al comunei
• 
  Biserica „Sf.Nicolae" din Mociu
• 
  Mociu - Festivalul de folclor, ediția a XVI-a
• 
  Mociu - monumentul eroilor
• 
  Mociu - Cununa secerișului
• 
  Boteni
• 
  Biserica ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh din Boteni
• 
  Biserica reformată din Boteni (monument istoric)
• 
  Biserica reformată din Boteni (monument istoric)
• 
  Biserica de lemn din Boteni
• 
  Chesău
• 
  Biserica reformată din Chesău (monument istoric)
• 
  Clopotnița bisericii reformate
• 
  Biserica de lemn din Chesău (monument istoric)
• 
  Biserica de lemn din Crișeni (monument istoric)
• 
  Ghirișu Român
• 
  Biserica greco-catolică
• 
  Roșieni
• 
  Capela din Roșieni
• 
  Zorenii de Vale
• 
  Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Zorenii de Vale

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
• Vladimir Cinezan, Comuna Mociu: studiu monografic, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1995
• Dănilă Aurelia, Monografia comunei Mociu (lucrare de diplomă), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Facultatea de istorie-filozofie, 1970
• Macrea M., Săpăturile arheologice de la Pălatca, plasa Mociu, jud. Cluj, în Studii, vol. II, 1949

Vezi și

• Biserica de lemn din Chesău
• Biserica de lemn din Crișeni
• Biserica reformată din Boteni
• Biserica reformată din Chesău

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Mociu (pe World Cazetteer)
• Mociu (la clujnet) Arhivat în 11 februarie 2008, la Wayback Machine.