Constantin Dobrogeanu-Gherea
| Constantin Dobrogeanu-Gherea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Solomon Katz |
| Născut | 21 mai 1855 Slavianka, Ekaterinoslav, Imperiul Rus, astăzi Ucraina |
| Decedat | (64 de ani) București, România |
| Căsătorit cu | Sofia Parcevska |
| Copii | 1. Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol 2. Alexandru, militant socialist și comunist 3. Ion, estetician și filosof |
| Cetățenie |  România (–)[1]  |
| Ocupație | teoretician socialist scriitor politician |
| Limbi vorbite | limba română[3][4] |
| Pseudonim | Spartacus[2] |
| Partid politic | Partidul Social Democrat Român |
| Studii | Universitatea de Stat din Harkov[*] |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | narodnicism, sămănătorism, poporanism, naturalism |
| Opere semnificative | „Neoiobagia”, „Asupra criticii” |
A influențat pe | |
| Note | |
| Precursor al criticii sociologice Membru marcant al Partidului Social Democrat Român Principalul propagator al marxismului și al ideilor socialiste în România | |
Modifică date / text  | |
 Membru post-mortem al Academiei Române |
|---|
Constantin Dobrogeanu-Gherea (la naștere Solomon Katz, n. , Ekaterinoslav, Imperiul Rus – d. , București, România) a fost un scriitor și fruntaș socialist român de origine evreiască. Numele lui real era Solomon Katz, în limba ucraineană Mihail Nikitici Kass.[5]
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Biografie
[modificare | modificare sursă]Constantin Dobrogeanu-Gherea a făcut studiile secundare la Ekaterinoslav și la Harkov, urmând apoi timp de un an cursurile Facultății de științe din Harkov. În anul 1875 vine în România[6], de unde însă va fi răpit 3 ani mai târziu de agenții ohranei țariste și întemnițat în Rusia. Va evada și reveni în România în anul 1879, de unde contribuie la editarea unor reviste precum ”Contemporanul”, ”Revista socială” și ”Critica socială”.[7]
A fost unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român, fiind principalul autor al programului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, înființat în 1893 și reînființat în 1910. A fost un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susținea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendință. A semnat și Ioan Gherea.[8]
Lev Troțki îi face un portret special: "Printre miniștrii, diplomații sau prefecții din România, nu puțini sunt cei care au învățat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generație de muncitori socialiști români spre învățăturile marxismului. Gherea și Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluția din Rusia și au inițiat un nou tip de partid socialist" . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinții sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.
._19.05.2020.jpg?lang=ro)
Opera literară
[modificare | modificare sursă]În cele trei volume de studii critice publicate i se reține meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.
A fost influențat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paște cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului și un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mișcarea poporanistă.
A deținut în proprietate restaurantul gării din Ploiești, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competențelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reușesc mai bine sandvișurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era "mai presus de orice critică". [9]
A fost unul din apropiații lui Ion Luca Caragiale și a scris un articol foarte incitant în care a încercat să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului lui Mihai Eminescu, acesta fiind unul din primele studii de receptare ale operei marelui poet.
El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, o veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne Asupra criticii.
Studii politice și sociale
[modificare | modificare sursă]- Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910
Studii critice
[modificare | modificare sursă]- Personalitatea și morala în artă
- Asupra criticii
- Tendenționismul și tezismul în artă
- Decepționismul în literatura română
- Cauza pesimismului în literatură și viață
- Asupra criticii metafizice și celei științifice
- Asupra esteticii metafizice și științifice
- Idealurile sociale și arta Asupra mișcării literare și științifice
- Munca creatoare și munca-exercițiu
- Dl Panu asupra criticii și literaturii
În alte limbi
[modificare | modificare sursă]- Kritikai tanulmányok (Studii critice), traducere în limba maghiară de Csehi Gyula, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1963.[10]
Reeditări
[modificare | modificare sursă]- Studii critice, București, Ed. Viața Românească, 1923
- Studii social-politice, București, Ed. Politică, 1968
- Asupra criticei. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1973
- Studii critice, București, Ed. Minerva, 1976
- Critice. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1983
- Opere Complete, Editura Politică, București, Vol. 1-2-3-4-5-6-7-8; (1976-1983)
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
De la stânga la dreapta: Christian Rakovsky, Leon Trotsky și Constantin Dobrogeanu-Gherea la o întâlnire în București (1913) -
Domnul Gherea gătește bine, în Revista Pagini literare - de Nicolae S. Petrescu-Găină
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Felix Aderca, C. Dobrogeanu-Gherea: viața și opera, București, Casa Școalelor, 1947
- George Ivașcu, Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Albatros, 1972
- Zigu Ornea, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Cartea Românească, 1983
- Marcel Crihană, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Perpessicius, 2003
- Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc (Formele fără fond în opera lui C.D. Gherea), Comunicare.ro, 2007
- Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei românești, EDP, 1984, p 161-172
Note
[modificare | modificare sursă]
- ^ https://jurnalul.ro/cultura/constantin-dobrogeanu-gherea-spion-rosu-critic-literar-931782.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Spartacus, Autoritatea BnF
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Realitatea Evreiască - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005
- ^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 196.
- ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 127.
- ^ Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești (1890-1934), Volumul II, Paul Editions, București, 2022, p. 9. (Reproducere a ediției din anul 1934)
- ^ Placa memorială și bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea[nefuncțională]
- ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 361.
cf. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și până în prezent, București, Ed. Minerva, 1984, p. 549
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – D
- Leon Trotsky, Political Profiles, Dobrogeanu-Gherea
- Salata de icre a lui Dobrogeanu-Gherea Arhivat în , la Wayback Machine., 24 martie 2012, Rodica Mandache, Jurnalul Național
- LUMEA ROMANEASCA LA 1900/ Un restaurant al gloriilor de altadata: „La Gherea”, 16 februarie 2010, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
