Geneza
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Geneza sau Facerea este prima carte a Pentateuhului (a celor Cinci Cărți ale lui Moise), deci și a Vechiului Testament și Tanakhului.
Titlu
[modificare | modificare sursă]În limba ebraică se numește בְּרֵאשִׁית (Bereșit, La început), după primul ei cuvânt. În Septuaginta (LXX), traducerea Bibliei ebraice în elenă, e denumită Γένεσις, (Ghenesis, sau în pronunția neo-greacă Iénesis) adică Facerea, sau originea sau nașterea), iar în traducerea latină (Vulgata), asemănător: Genesis sau Liber Genesis (cartea Facerii).
Compoziție
[modificare | modificare sursă]Tradiția iudaică și cea creștină îi atribuie lui Moise scrierea cărții. Conform ipotezei documentare, cartea Genezei ar fi fost alcătuită de redactorii ei pe baza a trei surse primare: J, E și P. Din J ar proveni Gen. 2.4b-25 (a doua relatare a Creației), 3.1-24 (căderea în păcat), 4.1-16 (Cain și Abel), 6.1-4 (nefilim), 6-9 (cu P, potopul), 11.1-9 (Turnul Babel); 12.1-13.18 (plecarea lui Avram din Ur în Canaan), 16 (izgonirea servitoarei Hagar și a fiului ei Ismael), 18-19 (distrugerea Sodomei și Gomorei), 24 (căsătoria lui Isac cu Rebeca), 26 (Isac și Abimelek), 29 (nașterea copiilor lui Iacob), 34 (distrugerea cetății Sihem), 37-50 (cu E și P, narațiunea despre Iosif). Lui E îi sunt atribuite Gen. 20.1-18 (Avraam și Abimelek), 22.1-10, 22.16b-19 (jertfirea lui Isac), 32.22-32 (lupta lui Iacob cu El). Din P ar proveni Gen. 1.1-2.4 (prima relatare a Creației), 5.1-28, 5.30-32 (descendenții lui Set), 10 (lista națiunilor), 11.10-26 (descendenții lui Sem), 17 (legământul circumciziei) și 23 (cumpărarea de către Avraam a peșterii Macpela ca mormânt pentru soția sa Sarah).
Istoria Primară formează capitolele de la începutul Torei, cele cinci cărți care discută despre istoria și originile poporului Israel. Aceasta a primit ceva similar cu forma ei actuală în secolul V î.Hr.,[1] dar Geneza 1-11 prezintă prea puține legături cu restul Bibliei:[2] de exemplu, numele personajelor sale și geografia sa - Adam (om) și Eva (viață), Țara lui Nod („Plimbare”) ș.a.m.d. - sunt simbolice mai degrabă decât reale,[3] și aproape niciunul din persoanele, locurile și poveștile menționate acolo nu apar în alte părți.[3] Aceasta a făcut ca cercetătorii să presupună că Istoria Primară este o compunere târzie care a fost atașată la Geneză și la Pentateuh pentru a servi drept introducere.[4] Cât de târzie era este subiect de dezbateri: la o extremă sunt cei care o văd drept produs al perioadei elenistice, caz în care nu poate fi mai recentă decât primele decenii ale secolului IV î.Hr.;[5] iar la cealaltă susa iahvistă a fost datată de unii cercetători, în mod notabil de John Van Seters, la perioada exilică pre-persană (secolul VI î.Hr.) tocmai din cauză că Istoria Primară conține atât de multe influențe babiloniene sub formă de mituri.[6][7] Istoria Primară se bazează pe două „surse” distincte, sursa preoțească și ceea ce este uneori numită „ne-preoțească”; cu privire la Adam și Eva din Cartea Genezei termenii „ne-preoțească” și „iahvistă” pot fi priviți drept sinonime.[8]
Conținut
[modificare | modificare sursă].jpg?lang=ro)
De obicei, cartea Genezei e împărțită în două secțiuni mari:
- Istoria începuturilor (1-11), conține texte preponderent mitologice[9][10]
- Istoria patriarhilor (12-50)
Istoria începuturilor
[modificare | modificare sursă]- Prima relatare a Creației (1.1-2.4a)
- A doua relatare a Creației (2.4b-25)
- Căderea în păcat (3)
- Cain și Abel (4)
- Descendenții lui Set (5)
- Potopul (6-9)
- Lista națiunilor (10)
- Turnul Babel (11.1-9)
- Descendenții lui Sem (11.10-26)
- Familia lui Avraam (11.27-32)
Istoria patriarhilor
[modificare | modificare sursă]De remarcat că doctrina creării lumii din nimic (creatio ex nihilo) nu este o doctrină biblică,[11] ea apărând abia în secolul al II-lea e.n.,[12] deși unii cercetători susțin că acesta nu e un motiv de a crede că nu este o doctrină biblică.[13]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Enns 2012, p. 5.
- ^ Sailhamer 2010, p. 301 and fn.35.
- ^ a b Blenkinsopp 2011, p. 2.
- ^ Sailhamer 2010, p. 301.
- ^ Gmirkin 2006, p. 240-241.
- ^ Gmirkin 2006, p. 6.
- ^ Vezi John Van Seters, Prologue to History: The Yahwist as Historian in Genesis (1992), pp.80, 155-156.
- ^ Carr 2000, p. 492.
- ^ Hahn, Scott; Mitch, Curtis; Walters, Dennis (). Ignatius Catholic Study Bible: Book of Genesis. Ignatius Press. p. 17. ISBN 978-1-58617-433-0.
- ^ Brettler, Marc Zvi (). How to Read the Bible. Jewish Publication Society. p. 49. ISBN 978-0-8276-1001-9.
- ^ I. Barbour, Issues in Science and Religion (reprint; New York: Harper & Row, 1971) 384.
- ^ G. May, Creatio ex Nihilo: The Doctrine of "Creation out of Nothing" in Early Christian Thought (Edinburgh: T & T Clark, 1994), p.24; publicată inițial ca Schöpfung aus dem Nichts (Berlin: Walter de Gruyter, 1978).
- ^ Paul Copan Is Creatio Ex Nihilo A Post-Biblical Invention? An Examination Of Gerhard May's Proposal Trinity Journal 17.1 (Spring 1996): 77–93.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Blenkinsopp, Joseph (). Creation, Un-creation, Re-creation: A Discursive Commentary on Genesis 1-11. A&C Black. ISBN 978-0-567-37287-1.
- Carr, David (). „Untamable Text of an Untamable God”. Interpretation: A Journal of Bible and Theology. SAGE Publications. 54 (4): 347–362. doi:10.1177/002096430005400402. ISSN 0020-9643.
- Carr, David (). „Genesis, Book of”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032.
- Enns, Peter (). The Evolution of Adam: What the Bible Does and Doesn't Say about Human Origins. Baker Books. ISBN 978-1-58743-315-3.
- Gmirkin, Russell (). Berossus and Genesis, Manetho and Exodus: Hellenistic Histories and the Date of the Pentateuch. Bloomsbury Publishing. ISBN 978-0-567-13439-4.
- Levenson, Jon D. (). „Genesis: introduction and annotations”. În Berlin, Adele; Brettler, Marc Zvi. The Jewish study Bible. Oxford University Press. ISBN 9780195297515.
- Sailhamer, John H. (). Introduction to Old Testament Theology: A Canonical Approach. Zondervan Academic. ISBN 978-0-310-87721-9.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Cum anume tâlcuiesc Sfinții Părinți Facerea?, 8 iunie 2012, Ieromonah Serafim Rose, CrestinOrtodox.ro
- Edmond Constantinescu, Biblia ca literatura pe YouTube, Oxygen2
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||