Faliment

Falimentul sau bancruta (lit. banca ruptă) e o situație juridică în care o persoană fizică, întreprindere sau instituție (persoane juridice) nu pot face față plăților scadente (pasivul exigibil), acestea fiind superioare ca valoare resurselor disponibile (activul).

Regim juridic

În România

În România, conform cu Legea nr. 85/2006 – Legea insolvenței – publicată în MO nr. 359 din 21.04.2006, prin procedura falimentului se înțelege procedura de insolvență concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.^[1]

Insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile (Legea nr. 64/1995). Practic, termenul de insolvență se aplică pentru o situație patrimonială dificilă sau de criză a unui comerciant, care determină imposibilitatea îndeplinirii de către acesta la termen și în bune condiții a obligațiilor de plată asumate.

Potrivit legii, insolvența poate fi prezumată ca fiind:

vădită, atunci când, după trecerea a 30 de zile de la scadență, debitorul nu a plătit datoria pe care o are față de unul sau mai mulți creditori,
iminentă, atunci când se dovedește faptul că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.

La figurat, termenul înseamnă "ruină", "eșec total", "fiasco", "crah".

Entitățile care aplică procedura de insolvență sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul^[2].

Potrivit legii, creditorii pot introduce la tribunal cererile de faliment dacă datoriile depășesc 30.000 lei^[3].

În dreptul penal

În legiuirile românești, termenul "bancrută" este folosit în locul sinonimului "faliment" în contextul dreptului penal.

Bancruta poate fi simplă sau frauduloasă. În ambele cazuri, aceasta este o infracțiune care se pedepsește cu amendă sau cu închisoare.

În România

Până de curând, în dreptul românesc a existat un paralelism juridic, în sensul că existau două legi separate ce în mare abordau același subiect: art. 240 al Codului penal român, cât și art. 143 (1) al Legii 85/2006. Legea penală prevedea sancțiunea înainte de descrierea faptei, în timp ce Noul Cod penal alege să plaseze sancțiunea după descriere. Legea 85/2006 a fost abrogată prin Legea 85/2014.^[4]

Note

^ Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, publicata in MO nr. 359 din 21 Apr 2006
^ Legea 85/2006 Arhivat în 26 martie 2010, la Wayback Machine., legestart.ro, accesat la 18 aprilie 2010
^ Imperiul lui Vîntu se clatină Arhivat în 27 martie 2011, la Wayback Machine., 10 decembrie 2009, Cristi Ciupercă, Oana Dobre, evz.ro, accesat la 25 decembrie 2011
^ Duvac, p. 30

Bibliografie

Duvac, C.; Drept penal român, Vol. I, Editura Hamangiu, București, 2021.

Legături externe

Ce se întâmplă când o țară intră în faliment, 31 mai 2011, Raluca Florescu, Evenimentul zilei
Insolvența companiilor este de fapt o modalitate de a fura sume uriașe de bani în România. Cum comentați?, 21 februarie 2011, Leucuță Valeriu, Ziarul financiar

[1] Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, publicata in MO nr. 359 din 21 Apr 2006

[l2010-04-18-2] Legea 85/2006 Arhivat în 26 martie 2010, la Wayback Machine., legestart.ro, accesat la 18 aprilie 2010

[cp2011-12-25-3] Imperiul lui Vîntu se clatină Arhivat în 27 martie 2011, la Wayback Machine., 10 decembrie 2009, Cristi Ciupercă, Oana Dobre, evz.ro, accesat la 25 decembrie 2011

[4] Duvac, p. 30

[1]

[2]

[3]

[4]

v d m Drept
Subiectele de bază	Drept administrativ Drept constituțional Contract Drept penal Fapt juridic Echitate Dovadă Drept internațional Obligație Procesual Civil Penal Drept de proprietate Drept public Restituire Normă juridică Răspunderea delictuală în dreptul comun
Alte subiecte	Drept agrar Dreptul aviației Dreptul bancar Faliment Drept comercial Dreptul concurenței Dreptul concurenței (Uniunea Europeană) Drept internațional privat Dreptul construcțiilor Drepturile consumatorului Drept corporativ Drept informatic Drept electoral Dreptul energiei Dreptul media Dreptul mediului Dreptul familiei Reglementare bancară Dreptul sănătății Dreptul imigrației Proprietate intelectuală Drept penal internațional Drepturile internaționale ale omului Legile internaționale ale sclaviei Dreptul muncii Dreptul războiului Arheologie juridică Ficțiunea juridică Drept maritim Drept media Drept militar Succesiune (drept) Patrimoniu Testament Răspunderea producătorilor Drept internațional public Drept aero-spațial Dreptul sportului Drept fiscal Fiducia
Surse de drept	Cartă Constituție Cutumă Drept divin Drepturile omului Drepturile naturale și juridice Jurisprudența Precedent
Legiferare	Referendum Codificare Decret Edict Ordin executiv Proclamație Legislație Delegarea legislativa Reglementare Decret Promulgare Abrogare Tratat Normă juridică Lege Actele Parlamentului Actele Congresului (SUA)
Sisteme juridice	Drept civil Drept comun Drept chinez pluralismul juridic Drept religios Drept canonic Drept hindus Drept jain Legea iudaică Șaria Drept roman Drept socialist
Teoria juridică	Studii critice ale dreptului Drept comparat Feministă Drept și economie Formalismul juridic Istoric Drept natural Pozitivism juridic Drept pozitiv Teoriile juridice internaționale Legalitate Supremația dreptului Sociologie
Jurisprudență	Adjudecare Administrarea justiției Justiția în materia penală Curte marțială Soluționare a litigiilor Fiqh Proces/Litigiu Opinie juridică Compensație judiciară Judecător Justiția păcii Magistrat Hotărâre Control jurisdicțional Competență Juriu Justiție Avocatură Avocat Barrister Consilier juridic Apărare (drept) Procuror Solicitor Proces Judecata de fond Verdict
Instituțiile juridice	Birocrație Barou Societate civilă Curte Comisia electorală Executiv Judiciar Aplicarea legii Educație juridică Facultate de Drept Legislativ Armata Poliția Partid politic Tribunal
Categorie Portal Proiect