Fiord
Aspect
În geografia fizică, prin cuvântul fiord provenit în română din cuvântul scandinav fjord, se înțelege orice golf maritim îngust, sinuos și intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte și înalte, fiind creat de un ghețar.[1] Fiordurile există pe coastele Alaskăi, Antarcticii, Columbiei Britanice, Chile, Groenlandei, Insulelor Feroe, Islandei, Insulelor Kerguelen, Labradorului, Newfoundlandului, Noii Zeelande, Norvegiei, Novaia Zemlea, Quebecului, Nunavutului, Georgiei de Sud, Tasmaniei, Regatului Unit și statului Washington.[2] Linia de coastă a Norvegiei este estimată la 29.000 km lungime cu cei aproape 1.200 de fiorduri, dar doar 2.500 km lungime excluzând fiordurile.[3][4]
Fiorduri din Norvegia
[modificare | modificare sursă]- Høgsfjord cu:
- Hardangerfjord cu:
- Moldefjord cu:
- Sognefjord mit:
- Sørfjord laOsterøy (Vgl, Sørfjorden ved Osterøy pe Nynorsk)
- Storfjord cu:
- Trollfjord (foarte mic Raftsund intre insulele Lofoten si Vesterålen)
Fjorduri inconjurate de insule“
- Andfjord intre insulele Andøy (Vesterålen) si Senja
Mare cu numele fjordului
- Kjøsnesfjord (o parte din Jølstravatnet)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „What is a Fjord, and how is it formed”. Norway Today (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Syvitsky, James P. M.; Burrell, David C.; Skei, Jens M. (). Fjords: Processes and Products. New York: Springer. pp. 46–49. ISBN 0-387-96342-1.
The NE coast, from Victoria Fjord to the Scoresby Sund fjord complex ..., has approximately 60 major fjords, some of them the world's largest and deepest. ... The SE coast, from Scoresby Sund to Kap Farvel ..., has approximately 100 fjords.
- ^ „Geografiske forhold (Geography of Norway)”. Statistics Norway. Accesat în .
- ^ Gregory, J. W. (). The Nature and Origin of Fiords. London: John Murray.