Forțele de Sprijin Rapid
| Forțele de Sprijin Rapid | |
 | |
| Fondată | August 2013 |
|---|---|
| Țară | Sudan |
| Apartenență | Guvernul Sudanului (până în 2023) |
| Tip | grupare paramilitară |
| Mărime | 100.000 |
| Prezență online | site web oficial pagină Facebook cont Twitter |
| Comandanți | |
| Comandantul actual | Mohamad Hamdan Dagalo „Hemedti” |
Modifică date / text  | |
Forțele de Sprijin Rapid (acronim FSR; în arabă قوات الدعم السريع, transliterat: Quwwāt ad-daʿm as-sarī) este o grupare paramilitară creată în 2013, unind mai multe miliții „Janjaweed” pentru a combate rebelii din regiunea Darfur a Sudanului.[1]
A fost creată de Serviciul Național de Securitate și Informații(d) care l-a numit pe actualul conducător, Mohamed Hamdan Dagalo(d) („Hemedti”), iar apoi fostul președinte al Sudanului, Omar al-Bașir a trecut FSR-ul sub comanda sa proprie transformând gruparea paramilitară într-o gardă de corp(d).[2]
Pentru că FSR-ul a fost garda de corp a președintelui Omar al-Bashir, au beneficiat de o finanțare mai bună comparat cu Forțele Armate Sudaneze.
Deși FSR-ul își are originile în triburile arabe din regiunea Darfur, au ajuns să recruteze soldați și din alte grupuri etnice din Sudan. FSR-ul a fost implicat în mai multe operațiuni contraterorism în provinciile Darfur, Kordofanul de Sud și Nilul Albastru.[2]
După lovitura de stat din Sudan din 2019 care l-a alungat pe dictatorul Omar al-Bașir ce se afla la putere de 30 de ani, Armata Sudaneză a format Consiliul Național de Tranziție dar protestele populației au continuat, poporul cerând desființarea juntei militare și revenirea la o administrație civilă. Pe 3 iunie 2019, Armata Sudaneză și FSR-ul comit Masacrul din Khartoum în care cel puțin 128 de civili au murit și 70 de violuri au fost înregistrate.[3]
În data de 15 aprilie 2023 focuri de armă au început să fie schimbate de Armata Sudaneză și FSR în capitala Khartoum marcând începutul celui de-al treilea Război Civil din Sudan.[4]
Conducere și organizare
[modificare | modificare sursă]FSR-ul este condus de generalul Mohamad Hamdan Dagalo „Hemeti” de la formarea grupării paramilitare.[2]
Comandantul adjunct este Abdulrahim Hamdan Dagalo, fratele lui Hemeti.[5]
O estimare a Human Rights Watch din 2015 punea numărul de combatanți ai FSR între 6.000 și 7.000.[6] În 2019, generalul Hemeti anunța retragerea a 10.000 de combatanți ai FSR din Yemen. Numărul total de combatanți FSR detașați Yemen până în momentul retragerii era de 40.000.[7]
O estimare a Reuters din aprilie 2023 pune numărul de soldați ai FSR la 100.000.[8]
Încălcări ale drepturilor omului
[modificare | modificare sursă]Războiul din Darfur
[modificare | modificare sursă]În cadrul Războiului din Darfur, între 2014 și 2015, ONG-uri pentru drepturile omului au strâns numeroase rapoarte despre atrocitățile comise de FSR în regiune. Human Rights Watch a colectat mărturiile a 151 de supraviețuitori din mai multe așezări din Darfur care s-au refugiat în Ciad. Supraviețuitorii vorbesc despre ucideri în stradă, violuri și jafuri precum și bombardarea sistematică a așezărilor umane de către aviația sudaneză.[6]
Criza politică din Sudan (2018-2019)
[modificare | modificare sursă]În data de 3 iunie 2019 junta militară ce guverna Sudanul la momentul respectiv, cheamă FSR-ul să alunge protestatarii de lângă palatul prezidențial din Khartoum. Mărturiile protestatarilor vorbesc despre violuri în masă comise de soldații FSR.[1] Numărul de morți înregistrat în urma înăbușirii protestelor din capitală a fost estimat la peste 100 de decese.[9] Martori ai evenimentelor din capitala Sudanului spun că FSR-ul, pentru a-și ascunde crimele, turna ciment peste cadavre ca apoi să arunce blocurile în Nil pentru a preveni posibilitatea cadavrelor de a ieși la suprafață.[10][11][12][9]
În 2018, New York Times scria despre prezența unor combatanți minori originari din Darfur în Războiul Civil din Yemen.[13]
Războiul civil din Sudan (2023-prezent)
[modificare | modificare sursă]Locuitorii din Sudan vorbesc despre jafuri și alungări din propriile case de către soldații FSR, casele fiind confiscate și transformate în posturi militare sau cazărmi improvizate în care locuiesc soldații FSR.[14]
Organizația Human Rights Watch a publicat în iulie 2024 un raport de 89 de pagini detaliind infracțiunile cu caracter sexual(d) comise de soldații FSR împotriva femeilor din zonele ocupate de gruparea paramilitară. Organizația acuză Forțele de Sprijin Rapid de „crime de război” și „crime împotriva umanității”. Raportul descrie violuri, căsătorii forțate, uneori implicând și fete minore, precum și negarea accesului la îngrijire medicală de către rebeli.[15]
Cel mai recent raport publicat de Human Rights Watch menționează trei cazuri de execuții sumare a prizonierilor de război, dar și a unor civili de către Forțele de Sprijin Rapid, execuții care au fost filmate și postate pe internet. Human Rights Watch menționează că au apărut pe internet alte filmări cu soldații FSR care torturau prizonieri și/sau non-combatanți în alte incidente.[16]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Burke Jason, Salih Zeinab Mohammed (). „Grevă generală în Sudan pentru a îndepărta armata de la putere”. The Guardian. Accesat în .
- ^ a b c „CIA World Factbook”. Agenția Centrală de Informații. Accesat în .
- ^ Walsh, Declan (). „Acord de transfer al puterii în Sudan”. New York Times. Accesat în .
- ^ Geneva Abdul, Hamish Mackay, Nadeem Bashah, (). „Avioane de luptă deasupra Khartoumului”. The Guardian. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Mai, H. J. (). „SUA impune sancțiuni asupra liderilor unei grupări paramilitare”. NPR. Accesat în .
- ^ a b „Forțele de Sprijin Rapid atacă civili în Darfur, Sudan”. Human Rights Watch. Accesat în .
- ^ „Sudanul retrage 10.000 de soldați din Yemen”. Sudan Tribune. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Cine sunt Forțele de Sprijin Rapid ale Sudanului”. Reuters. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ a b „Criza din Sudan: 40 de cadavre scoase din Nil”. BBC. . Accesat în .
- ^ Van Linge, Thomas (). „#Sudan 🇸🇩: the footage shows how bricks of cement were tied to the bodies in order to make them sink to the bodum of the #Nile so they could never be found. #SudanUprising”. @ThomasVLinge. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Elbagir, Yousra (). „He says, "some people were beaten to death and thrown in the Nile, some shot multiple times and thrown in the Nile and others were hacked with machetes and thrown in the Nile. It was a massacre."”. @YousraElbagir. Accesat în .
- ^ „https://twitter.com/grdoon/status/1136426749112324096”. @grdoon. . Arhivat din original în . Accesat în .
|first1=lipsă|last1=în Authors list (ajutor); Legătură externa în|title=(ajutor) - ^ Kirkpatrick, David D. (). „Pe front în războiul saudit din Yemen? Copii soldați din Darfur”. New York Times. Accesat în .
- ^ Nashed, Mat (). „Locuitorii din Sudan descriu raiduri și izgoniri”. Al Jazeera. Accesat în .
- ^ „Violență sexuală răspândită în capitala Sudanului”. Human Rights Watch. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Taberele din Sudan execută prizonieri și mutilează cadavre”. Human Rights Watch. Accesat în .