Sari la conținut

Gábor Király

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gábor Király
Informații generale
Nume complet Gábor Ferenc Király
Data nașterii (48 de ani)[1][2][3][4]
Locul nașterii Szombathely, Republica Populară Ungară
Înălțime 191 cm
Greutate 92 kg
Post portar
Număr 1 Modificați la Wikidata
Cluburi de seniori* Modificați la Wikidata
Ani Club Ap (G)
1993-1997 Szombathelyi Haladás 96 (0)
1997-2004 Hertha Berlin 198 (0)
2004-2007 Crystal Palace 104 (0)
2006-2007 Aston Villa 5 (0)
2006 West Ham 0 (0)
2007-2009 Burnley 27 (0)
2009 Leverkusen 0 (0)
2009-2014 1860 München 168 (0)
2014-2015 Fulham 3 (0)
2015- Szombathelyi Haladás
Echipa națională Modificați la Wikidata
Ani Țară Ap (G)
 Ungaria U19[*]
1996-1997  Ungaria U21 10 (0)
1998-  Ungaria
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Gábor Ferenc Király (pronunțat în maghiară /ˈɡaːbor ˈfɛrɛnt͡s ˈkiraːj/; n. 1 aprilie 1976) este un fotbalist profesionist maghiar care joacă pentru Szombathelyi Haladás și echipa națională de fotbal a Ungariei pe postul de portar.

În cei 22 de ani de carieră ca jucător, Király și-a petrecut o mare parte din ei la clubul german Hertha BSC, cu care a semnat în 1997 și pentru care a jucat în 198 de jocuri oficiale. În afară de Hertha BSC, Király a jucat pentru cluburile engleze Crystal Palace, Burnley, și Fulham și a fost împrumutat cu West Ham United și Aston Villa. În 2015, el a ajuns la echipa din orașul său natal, Szombathelyi Haladás. A debutat la națională împotriva Austriei în 1998, având în prezent peste 100 de selecții la naționala Ungariei.

Király este recunoscut pentru purtarea unor pantaloni de trening gri în loc de pantaloni scurți în aproape fiecare meci în care joacă,[5] declarând că i-a ales pentru confort după ce a jucat pe suprafețe dure.[6]

Cariera pe echipe

[modificare | modificare sursă]

Începutul carierei

[modificare | modificare sursă]

Născut în Szombathely, Király și-a început activitatea ca fotbalist la club local Szombathelyi Haladás, în 1993, fiind transferat de clubul german Hertha BSC în 1997.

La Hertha, el a fost inițial cea de-a doua alegere pentru postul de portar, dar după o serie de șapte meciuri fără victorie, l-a înlocuit pe portarul Christian Fiedler pentru meciul de acasă cu 1. FC Köln de pe 28 septembrie 1997, în care Hertha a reușit prima ei victorie în Bundesliga din acel sezon. Ulterior, a devenit prima alegere pentru postul de portar, apărând în fiecare meci timp de doi ani, până în februarie 2000, când Király a pierdut șapte meciuri de campionat din cauza unei accidentări. De asemenea, el a apărut în 10 meciuri  pentru Hertha în Liga Campionilor UEFA, în sezonul 1999-2000.

După Hans Meyer a fost numit noul antrenor al Herthei în pauza de iarnă a 2003-04 sezon din Bundesliga, Király și-a pierdut locul de titular, Fiedler reluându-și locul după șase ani petrecuți pe banca de rezervă. 

Crystal Palace

[modificare | modificare sursă]

După trei sezoane la Crystal Palace este împrumutat la West Ham.[7]

Király a semnat Burnley pe 30 mai 2007, după ce a rămas liber de contract.[8]

Bayer Leverkusen

[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2009, Király a fost împrumutat de Burnley la Bayer Leverkusen.[9]

În iunie 2009, Király a fost lăsat liber de contract de Burnley alături de Steve Jones și Alan Mahon.[10] La 3 iunie 2009 a semnat un contract pe trei ani cu TSV 1860 München.

După cel de-al doilea meci al 2014-15 sezon Király a fost suspendat și trimis la echipa a doua, împreună cu colegii lui Vitus Eicher, Daniel Adlung, Yannick Stark și căpitanul Julian Weigl. Király l-a asaltat Gary Kagelmacher în timpul unui meci, în timp ce alți patru jucători au fost băut până târziu în noapte și au auzit vorbind lucruri urâte despre club.[11][12]

Pe 28 august 2014, s-a anunțat că Király a semnat cu Fulham.[13][14] 

Carieră internațională

[modificare | modificare sursă]

Király a debutat la națională împotriva Austriei în 1998, meci în care, după numai patru minute, a apărat un penalti executat de Toni Polster, iar Ungaria a câștigat cu 3-2. În meciurile de calificare la Campionatul Mondial de Fotbal 2006  Király a fost singurul jucător care a apărut în toate cele zece meciuri de calificare.

Pe 12 noiembrie 2015, a ajuns la 100 de selecții pentru Ungaria, în meciul câștigat cu Norvegia, scor 1-0, din prima manșă a Preliminariilor Campionatului European de Fotbal 2016 în Oslo.[15][16] El a fost cel de-al doilea jucător maghiar care a depășit 100 de selecții, după József Bozsik din Echipa de Aur.[17] Împlinind 40 de ani în luna aprilie 2016, Király a stabilit un nou record, fiind cel mai bătrân jucător la un Campionat European, depășind recordul lui Lothar Matthäus'.[6]

Din 20 mai 2016

Ungaria
An Meciuri Goluri
1998 6 0
1999 9 0
2000 7 0
2001 8 0
2002 9 0
2003 8 0
2004 6 0
2005 10 0
2006 7 0
2007 0 0
2008 0 0
2009 1 0
2010 7 0
2011 7 0
2012 2 0
2013 3 0
2014 2 0
2015 9 0
2016 1 0
Total 102 0
  1. ^ Gábor Kiràly, As 
  2. ^ Gábor Király, Transfermarkt, accesat în  
  3. ^ Gábor Király, FBref 
  4. ^ GABOR KIRALY, Base de Datos del Fútbol Argentino 
  5. ^ „Kiraly: So much has changed”. FIFA.com. Accesat în . 
  6. ^ a b http://www.dailymail.co.uk/sport/football/article-3320354/Crystal-Palace-cult-hero-Gabor-Kiraly-oldest-player-feature-Euros-s-story-tracksuit.html
  7. ^ „Gábor Király”. worldfootball.net. Accesat în . 
  8. ^ „Burnley recruit goalkeeper Kiraly”. BBC Sport. . Accesat în . 
  9. ^ „Kiraly Looks Set for Loan to Bayer Leverkusen”. Vital Burnley. Accesat în . 
  10. ^ „Three Released As Retained List Announced”. www.BurnleyFootballClub.com. Burnley FC. . Accesat în . 
  11. ^ „tz.de Löwen-Spieler feierten nach FCK-Pleite bis in die Nacht” (în German). Accesat în . 
  12. ^ „dieblaue24.com: Party und Lästereien! Ein Taxifahrer verpfiff die Löwen-Profis” (în German). Accesat în . 
  13. ^ „Gabor Kiraly to join Fulham in London”. Accesat în . 
  14. ^ „Gabor Kiraly: Fulham sign ex-Crystal Palace goalkeeper”. BBC Sport. . Accesat în . 
  15. ^ „Norway 0-1 Hungary”. BBC Sport. . Accesat în . 
  16. ^ „Kleinheisler gives Hungary win in Norway”. UEFA.com. . 
  17. ^ „Europeo, Norvegia-Ungheria 0-1 Kleinheisler condanna i padroni di casa” [European, Norway 0-1 Hungary: Kleinheisler condemns the hosts]. La Gazzetta dello Sport (în Italian). . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]