Huși
| Huși | |||
| — municipiu și oraș — | |||
| |||
  Huși Huși (România) | |||
 Huși Huși (Județul Vaslui) | |||
| Coordonate: 46°40′27″N 28°3′35″E / 46.67417°N 28.05972°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Vaslui | ||
| SIRUTA | 161829 | ||
| Atestare documentară | 1494 | ||
| Reședință | Huși[*] | ||
| Componență | Huși[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al municipiului Huși[*] | Ioan Ciupilan[*][1][2] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 61,12 km² | ||
| Altitudine | 120 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 25.045 locuitori | ||
| - Densitate | 6,346 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 735100 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Sîngera | Republica Moldova | ||
| - Odesa | Ucraina | ||
| - Cimișlia | Republica Moldova | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Huși (idiș: הוש Huș, maghiară: Huszváros, germană: Hussburg) este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România. Se află aproape de frontiera de est a țării. Este format dintr-o singură localitate de rang III, cu o populație de 25.045 de locuitori (2021).
Geografie
[modificare | modificare sursă]Municipiul Huși se situează în depresiunea omonimă, la o altitudine de 70–120 m, la 45 km est-nord-est de municipiul Vaslui. Este străbătut de pârâul Huși și este înconjurat de dealuri ocupate cu podgorii.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Huși
Români (80,64%)
Romi (1,1%)
Alte etnii (0,07%)
Necunoscută (18,19%)
Componența confesională a municipiului Huși
Ortodocși (68,88%)
Romano-catolici (11,72%)
Alte religii (0,53%)
Necunoscută (18,87%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Huși se ridică la 25.045 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 26.266 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,64%), cu o minoritate de romi (1,1%), iar pentru 18,19% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,88%), cu o minoritate de romano-catolici (11,72%), iar pentru 18,87% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Comunități etnice istorice
[modificare | modificare sursă]Până la Al Doilea Război Mondial, evreii alcătuiau aproximativ 30% din populația orașului Huși.
În secolele XV-XVII a existat o comunitate maghiară de ceangăi, la 1648 fiind în număr de 682 de oameni, la acel moment puțin mai numeroși decât românii.[6]
Conform unor istorici, catolicii din regiunea Moldova sunt descendenți ai maghiarilor din Transilvania, însă pe parcursul secolelor aceștia au trecut printr-un proces de românizare, păstrându-și credința catolică și modificându-și numele de familie (Gașpar, Ferenț, Pal, Farcaș, Feher etc.). Potrivit lui Vilmos Tánczos „ca urmare a proceselor de asimilare, majoritatea catolicilor moldoveni acum nu cunosc deloc limba maternă a strămoșilor lor și se consideră români.”
Istorie
[modificare | modificare sursă]Localitatea Huși este atestată documentar la sfârșitul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, într-un document care amintește drumul „ce merge de la Vaslui la Huși”. Un alt document din 1497 amintește de Huși „ce iaste pe Drâslivțe”. Acestea sunt doar două documente ce amintesc de Huși, însă au mai existat și altele. În 1495, Ștefan cel Mare a construit aici o biserică cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Un secol mai târziu, în 1598, domnitorul Ieremia Movilă a înființat Episcopia Hușilor, iar Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a devenit catedrală episcopală.
În jurul anilor 1590 – 1600 au ajuns la Huși negustori evrei sefarzi veniți din Imperiul Otoman, care îi primise după ce fuseseră evacuați din Spania, prin 1452 – 1457. De la ei au rămas un cimitir și o sinagogă. Alt val de evrei, de data asta așkenazi, veniți din Galiția și din Podolia, s-a stabilit la Huși în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
Cu privire la originea Hușilor s-au emis mai multe ipoteze. Primul care a incercat să identifice originea orașului a fost episcopul Melchisedec Ștefănescu, care a realizat o cronică a Episcopiei Hușilor mergând cu evenimentele până la jumătatea secolului al XIX-lea. Acestuia i s-au alăturat și alți istorici cum ar fi Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Gheorghe Ghibănescu ș.a. Este o problemă încă deschisă, cu toate că varianta cea mai plauzibilă descoperită de ei este aceea că numele de Huși ar veni de la un boier Husul (Husea)[7], care a avut moșii de o parte și de alta a Prutului. Acest proprietar ar fi întemeiat așezarea. O altă ipoteză privind originea este legată de primirea în această localitate, de către Alexandru cel Bun, a husiților, adepți ai teoriilor lui Jan Huss, alungați din Regatul Ungariei după ce mentorul lor a fost condamnat și executat prin ardere pe rug de către Conciliul de la Konstanz. Conform istoricului Gheorghe I. Năstase, o populație maghiară (ceangăi) s-a stabilit în Huși în jurul anului 1460, la acel moment aparținând religiei husite.[8] După misionarul Marco Bandini, la 1648 existau în târg atât români cât și maghiari, însă cei din urmă puțin mai numeroși, în număr de 682 de oameni. Importanța la acea vreme a elementului maghiar era mare, astfel, un jude într-un an era român, în următorul an era maghiar. Tot Bandini a consemnat tradiția întemeierii localității de către maghiarii husiți alungați de lângă hotarele Regatului Ungariei la 1460. Aceștia încă păstraseră, după Bandini, tradiția husită a oficierii serviciului religios în limba maghiară.[6]
O dezvoltare intensă cunoaște localitatea Huși după anul 1832, când, prin aplicarea Regulamentului organic , i se atribuie titlul de oraș, iar în anul 1834 devine capitală de ținut cu isprăvnicie, judecătorie, eforie și o școală primară.
Hușiul este numit uneori „orașul dintre vii”, fiind înconjurat în vechime din toate părțile de podgorii; în „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huși pe locul al doilea după cel de Cotnari.
După ocuparea sovietică a Basarabiei din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase de la Chișinău la Huși.[9]
Orașul Huși a obținut statutul de municipiu în 1995.
Economie
[modificare | modificare sursă]Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole face din Huși un important centru de vinificație. Industriile principale dezvoltate în Huși sunt cea constructoare de mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobilă), jucării din lemn, materiale de construcții (cărămizi, teracotă) etc.
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Municipiul Huși este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Ioan Ciupilan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 4 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||||||
Orașe înfrățite
[modificare | modificare sursă]
Turism
[modificare | modificare sursă]Orașul are potențial turistic ecumenic, sediul Episcopiei Hușilor cuprinzând catedrala episcopală ortodoxă cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica Episcopiei a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către Episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopală a Hușilor, iar după reînființarea Episcopiei Hușilor în 1996 și-a reluat acest rol. Palatul Episcopal a fost construit între 1782-1792. Episcopia are un muzeu eparhial reconstruit în perioada 1998-2003. Episcopul Hușilor este Preasfințitul Părinte Ignatie Trif, ales pe data de 5 octombrie 2017de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Episcop al Hușilor și întronizat în data de 22 octombrie același an.
Muzeul Municipal, înființat în 1957 este în prezent desființat și în ruine, fiind situat în centrul orașului. Muzeul Viticulturii este organizat și administrat de Liceul Agricol Dimitrie Cantemir fiind o destinație interesantă pentru turiștii pasionați de enologie. Muzeul Eparhial nu este vizitabil, fiind în conservare.
Cultură
[modificare | modificare sursă]Bibilioteca orașului poartă numele fostului om politic Mihai Ralea și este situată în centrul orașului. În oraș există un cinematograf public și dispune de mai multe parcuri de agrement și de joacă pentru copii.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]Biserici
[modificare | modificare sursă]- Catedrala Episcopală a Hușilor (VS-II-a-A-06839) - a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756; se află pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 19
- Biserica „Sf. Voievozi” (VS-II-a-B-06832) - construită între anii 1849-1855 de către breasla negustorilor bogasieri; se află pe strada Eroilor nr. 10
- Biserica „Sf. Dumitru” - construită între anii 1834-1836; se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 143
Clădiri istorice
[modificare | modificare sursă]- Banca Raiffeisen Bank (VS-II-m-B-06849) - clădire construită în perioada 1938-1940 și aflată pe strada General Teleman nr. 1
- Casa Adam Mitache, azi Muzeul municipal (VS-II-m-A-06845) - clădire construită la începutul sec. al XIX-lea și aflată pe strada General Teleman nr. 8
- Tribunalul fostului județ Fălciu, azi Casa de cultură "Alexandru Giugaru" (VS-II-m-B-06835) - clădire construită în anul 1892, reparată capital în anii 1988-1999 și aflată pe strada Alexandru Giugaru nr. 1
- Liceul Teoretic "Cuza Vodă” (VS-II-m-B-06838) - clădire construită în 1913 și aflată pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 15
Monumente
[modificare | modificare sursă]- Statuia lui Ștefan cel Mare - realizată din bronz de sculptorul Gheorghe Alupoae și amplasată în 1995 în curtea Episcopiei
- Grupul statuar „Slavă eroilor români”[12] ridicat în memoria Eroilor din Primul Război Mondial (VS-IV-m-B-06915) - realizat de sculptorul Mihai Onofrei și amplasat în 1928 în Parcul Rodina
- Bustul lui Dimitrie Cantemir - realizat din piatră albă de sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasat în centrul civic al orașului
- Bustul lui Alexandru Ioan Cuza - realizat din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și amplasat în 1959 în parcul din fața Liceului „Cuza Vodă”
- Bustul lui Mihail Kogălniceanu - realizat din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și amplasat în 1959 în fața Colegiului agricol “Dimitrie Cantemir”, pe strada Mihail Kogălniceanu
- Bustul generalului Gheorghe Teleman (VS-IV-m-B-06914) - realizat din bronz și amplasat în anul 1914 în Parcul Cuza Vodă
- Bustul pictorului Ștefan Dimitrescu (VS-IV-m-B-06916) - dezvelit în sec. XX în incinta Muzeului municipal de pe strada General Teleman nr. 8
Personalități locale
[modificare | modificare sursă]Aici s-au născut sau au trăit personalități care au avut un rol important în istorie precum:
- Ion Alexandru Angheluș[13] - profesor, poet și publicist român;
- Arhimandrit Mina Dobzeu - teolog, ieromonah român basarabean, cunoscut drept cel ce l-a botezat în detenție pe Nicolae Steinhardt
- Victor Anastasiu (1886 - 1972) - medic și psihofiziolog român;
- Gheorghe Bălțatu[13] (1905 - 1978) - inginer agronom român;
- Aurel Bordenache - pictor, sculptor și grafician român;
- Alexandru Raicu (1888 - 1975) - Psalt și profesor al Seminarului și a Școlii de Cântăreți din Huși
- Schimonahul Nectarie Protopsaltul (1808) - (1903), sau, sub numele de mirean, Nicolae Crețu - Protopsalt și compozitor din Sfântului Munte, din Schitul Românesc Prodromu
- Preasfințitul Nectarie Frimu - Protopsalt, Compozitor, iar mai apoi Arhiereu de Tripoleos.
- Vasile Gâdei - Protopsalt și Compozitor al Catedralei Episcopale din Huși, Profesor la Școala de Cântăreți din Huși.
- Manolache Hristea - Protopsalt și Compozitor al Catedralei Episcopale din Huși, Profesor la Școala de Cântăreți din Huși.
- Axentie Roșculescu - Protopsalt și Compozitor al Catedralei Episcopale din Huși, Profesor la Școala de Cântăreți din Huși
- Damian Rânzescu - Protopsalt și Compozitor al Catedralei Episcopale din Huși.
- Manuil Nicolau - Protopsalt și Compozitor al Catedralei Episcopale din Huși.
- Vichentie Hușiu - Protopsalt al Catedralei Episcopale din Huși.
- Radu Cernătescu - chimist român;
- Anton Holban (1902 - 1937) - scriitor român;
- Nicolae Dabija; - (1837- 1884) a fost un general și om politic român.
- Constantin Stamati (1786 - 1869) - scriitor, membru fondator al Societății Academice Române;[14]
- Ștefan Dimitrescu - pictor român;
- Constantin Codrescu - actor român;
- Alexandru Giugaru - actor român;
- Nicolae Hortolomei (1885 - 1961), - medic chirurg, director al clinicii de Chirurgie și Urologie de la Spitalul Colțea din București, profesor universitar la Facultatea de Medicină, membru titular (1948) al Academiei Române;
- Nicolae Gh. Lupu (1884 - 1966) - medic român, membru titular al Academiei Române (din 1948), decan al Facultății de medicină din București, rector (1948-1953) al Universității de Medicină și Farmacie din București;
- Nicolae Malaxa - industriaș român;
- Constantin I. Negoiță (1923-1993) - medic internist, profesor la Facultatea de Medicină din Iași;
- Mihai Ralea - critic literar;
- Gheorghe Teleman (1838-1913)-a fost un general și om politic român.
- Violeta Veturia Bazarciuc-Teodoru (1945 - 2000) - istoric și muzeograf;
- Corneliu Zelea Codreanu (1899 - 1938) - politician român, fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier sau Mișcarea Legionară;
- Nicolae Negură (1832 - 1884) - medic, profesor de chirurgie, fondator al Școlii de chirurgie din Iași;
- Costache Olăreanu (1929 - 2000) - scriitor;
- Theodor Codreanu - membru al Uniunii Scriitorilor din România, critic și istoric literar, prozator, filosof al culturii și civilizației
- Cașin Popescu[15] (n. 1921) - inginer și scriitor.
- Armașu Viorel (n.1952) - Conf. univ. dr., colonel, medic militar specialist psihiatru și neurolog, Comandant al Spitalului Militar de urgență Dr. Iacob Czihac din Iași, Rector al Universității Apollonia din Iași.
- Adina Cristina Botez - medic, profesor de Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, autor premiat, cu recunoaștere națională și internațională, pentru lucrarea “Emergency ligation of the radial artery”, tradusă în 28 de limbi.
Sport
[modificare | modificare sursă]- Fotbal:
- Fotbal Club Muncipal Huși Arhivat în , la Wayback Machine.
- Fotbal Pajura Huși
- Steaua Mecanica Huși
- ACS Hușana
- Baschet:
- CSM Huși Arhivat în , la Wayback Machine.
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Catedrala Episcopală a Hușilor -
Tribunalul fostului județ Fălciu, azi Casa de cultură „Alexandru Giugaru” -
Casa "Adam Mitache", azi Muzeul municipal -
Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși -
Banca Raiffeisen, clădire monument istoric -
Bustul generalului Gheorghe Teleman
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ a b Năstase, I. Gheorghe; Ungurii din Moldova la 1646 după „Codex Bandinus” , în Arhivele Basarabiei, vol. 4, Tipografia „Tiparul Moldovenesc”, Chișinău, 1935, pag. 401
- ^ Din lumina unui veac, Huși, 1989, p. 9
- ^ Năstase, I. Gheorghe; Ungurii din Moldova la 1646 după „Codex Bandinus” , în Arhivele Basarabiei, vol. 4, Tipografia „Tiparul Moldovenesc”, Chișinău, 1935, pag. 81
- ^ Radiofonie românească: Radio Basarabia
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Hușul s-a înfrățit cu orașul Sângera!”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Planul Local de Acține pentru Mediu- județul Vaslui[nefuncțională]
- ^ a b „Personaități hușene care ne-au reprezentat de-a lungul timpului”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Unii autori susțin că s-a născut la Iași.
- ^ Enciclopedia României. „Cașin Popescu”. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Hușul în presa vremii – de la Melchisedec până în zilele noastre – 1869-2006, Ion Oprea
- Cronica Hușilor și a Episcopiei cu aseminea numire, Melchisedec Ștefănescu, București 1869
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
