Sari la conținut

Jamsetji Tata

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jamshedji Nasarwanji Tata
જમ્શેત્જી નુંસ્સેર્વાનજી ટાટા
जमशेदजी टाटा,
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Navsari⁠(d), Dominația Companiei britanice a Indiilor Orientale în India⁠(d), India Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Bad Nauheim, Hessa, Germania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBrookwood Cemetery[*][[Brookwood Cemetery (burial ground in Brookwood, Surrey, England, UK)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiNusserwanji Ratan Tata[*][[Nusserwanji Ratan Tata |​]][3]
Jeevanbai Tata[*][[Jeevanbai Tata (FATHER OF J.R.D TATA)|​]][3] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHirabai Daboo[*][[Hirabai Daboo |​]] Modificați la Wikidata
CopiiDorabji Tata[*][[Dorabji Tata (Indian industrialist and philanthropist (1859–1932))|​]]
Ratanji Tata[*][[Ratanji Tata (Indian industrialist and philanthropist (1871–1918))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Britanic Modificați la Wikidata
ReligieZoroastrism Modificați la Wikidata
Ocupațieantreprenor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba gujarati
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materColegiul Elphinstone, Mumbai

Jamsetji (Jamshedji) Nasarwanji Tata (în gujarati: જમ્શેત્જી નુંસ્સેર્વાનજી ટાટા; în hindi: जमशेदजी टाटा, n. , Navsari⁠(d), Dominația Companiei britanice a Indiilor Orientale în India⁠(d), India – d. , Bad Nauheim, Hessa, Germania) a fost un om de afaceri și filantrop indian, din comunitatea parsi, care a întemeiat Grupul Tata, cel mai mare conglomerat industrial-comercial ca mărime din India. Jamsetji Tata este considerat părintele industriei indiene, posedând la vremea sa un capital de 4 milioane de dolari. Între altele Tata a fondat în 1903 hotelul Taj Mahal din Mumbai (Bombay) și a fost ctitorul orașului Jamshedpur, care a fost numit după el, în statul Jharkhand,

Copilărie și tinerețe

[modificare | modificare sursă]

Străbunii familiei Tata erau membri ai comunității zoroastriste, cunoscută mai apoi sub numele de parsi, și care au părăsit Persia în secolul al VIII-lea ca urmare a persecuțiilor religioase în urma cuceririi țării de către califii arabi și a impunerii Islamului ca religie oficială. Jamshedji Tata s-a născut în 1839 la Navsari, oraș în sudul statului Gujarat, într-o familie săracă de preoți parsi. Era unicul băiat și primul copil al părinților săi.Tatăl său era Nusserwanji Ratan Tata, primul în familie care a ales ocupația afacerilor și a înființat o firmă de export la Mumbai, iar mama sa - Jeevanbai.Limba lui maternă a fost gujarati. Jamshedji s-a distins la învățătură din copilărie și, de aceea, când a împlinit 14 ani, tatăl său l-a adus la Mumbai ca să studieze la Colegiul Elphinstone. În timpul studiilor el s-a căsătorit cu Hirabai Daboo. După absolvirea colegiului Elphinstone in 1858, Jamshehdji s-a alăturat tatălui sau la firma de export a acestuia și l-a ajutat la înființarea însemnatelor filiale ale acesteia în Japonia, China, Europa si Statele Unite, aceasta într-o perioadă frământată, după reprimarea de către britanici a Marii Revolte indiene din 1857. Tatăl l-a trimis mai ales în China pentru a se familiariza cu afacerile din această țară, mai ales industria bumbacului și comerțul cu opiu.

Cariera de om de afaceri

[modificare | modificare sursă]
Portretul lui Jamsetji Tata, pictat de Edwin Arthur Ward în 1889
Monumentul lui Jamshedji Tata la Institutul Indian de Știință

Tata a lucrat în compania tatălui sau până la vârsta de 29 ani. In 1868 el a înființtat o companie comercială, pornind de la un capital de 21.000 rupii (echivalând cu 52 milioane de dolari americani în prețurile din 2015). El a cumpărat în 1869 un teasc falimentar de ulei din Chinchpokli, în centrul industrial al Bombayului, și l-a transformat într-o filatură de bumbac pe care a botezat-o Alexandra Mill. După doi ani a vândut filatura cu câștig. Mai apoi, în 1874 a înființat și dezvoltat la Nagpur la 1000 km de Bombay, compania sa, Central India Spinning, Weaving and Manufacturing Company (Compania Centrală Indiană de Filatură, Țesătorie și Confecție): spre mirarea lumii, a ales Nagpur pentru această antrepriză, și nu Bombay, mizând pe pământurile ieftine și resursele mai accesibile. Ieftinătatea terenului a dus la dezvoltarea rețelei locale de căi ferate care a dus la rândul ei la dezvoltarea orașului. În 1877 Tata a înființat o nouă filatură de bumbac, Empress Mill, în ziua încoronării reginei Victoria ca Împărăteasă a Indiei.

Tata și-a stabilit apoi patru obiective principale: să creeze o companie de industrie siderurgică, o instituție de învățământ superior la nivel mondial, un hotel unic în felul lui și o uzină hidroelectrică. Numai hotelul visat a devenit realitate în timpul vieții sale, la 3 decembrie 1903 inaugurându-se Hotelul Taj Mahal Palace, în districtul Colaba din Mumbai. Prețul construcției a fost de 11 milioane rupii indiene (echivalent cu 11 miliarde de rupii din anul 2015).

În 1885 Tata a lansat o nouă companie în colonia Pondicherry cu scopul de a difuza produse textile indiene în coloniile franceze, fără să trebuiască a plăti impozite, dar inițiativa aceasta a eșuat din lipsă de cerere suficientă de stofe. Atunci el a achiziționat Filaturile Dharamsi de la Kurla, în Bombay și le-a revândut mai târziu pentru a cumpăra Filaturile Advance Mills din Ahmedabad. Această din urmă companie a contribuit la creșterea economică a orașului Ahmedabad. Prin toatea aceste inițiative Tata a contribuit la progresul industriei de bumbac și textile a Indiei. El a rămas și la bătrânețe o figură însemnată a lumii industriale.

Tata a adoptat principiile Mișcării Swadeshi care a crescut in India dupa anul 1905 și a promovat încurajarea autarhiei, prin producerea în țară a tuturor bunurilor necesare și boicotarea produselor străine, Sub impresia acestor principii, Tata a numit noua sa filatură de bumbac din Bombay „Swadeshi Mill”. El și-a dorit ca aceasta filatură să producă stofe mai fine, la nivelul celor produse la Manchester și ca India, posesoare a unor tradiții vechi locale de țesătorie, să devină în viitor o exportatoare de asemenea stofe. El a început să încurajeze diverse cai de ameliorare a culturilor de bumbac în diverse părți ale Indiei. El s-a convins ca adoptarea metodelor de cultivare folosite de țăranii (rayat) egipteni, care erau vestiți pentru calitatea delicată a bumbacului lor. Tata a fost primul care a introdus în filaturile sale mașinile de filat cu inele în locul celor tradiționale.

Urmașii lui Tata au realizat celelalte trei dintre obiectivele viziunii sale, înființând:

  • Tata Steel (formerly TISCO – Tata Iron and Steel Company Limited) (1907)[4] cea mai mare companie de industria oțelului din India, Ea a devenit a cincea companie de oțelării din lume, după ce a achiziționat Grupul Chorus, avand o productie de 28 milioane tone de oțel anual.
  • Institutul Indian de Științe de la Bengaluru (1911), o instituție de înalt nivel de cercetare și învățământ în domeniul științei și tehnicii.
  • Tata Hydroelectric Power Supply Co. redenumită Tata Power Company Limited, în prezent cea mai mare companie privată de electricitate a Indiei,

Jamshedji Tata a făcut donații generoase pentru învățământ și sistemul sanitar. A fost recunoscut ca unul din cei mai mari filantropi din secolul al XX-lea, furnizând donații estimate la 102 miliarde de dolari (după ajustarea cifrelor la inflație)

Sfârșitul vieții

[modificare | modificare sursă]
Mauzoleul lui Jamsetji Tata la Cimitirul Brookwood

Jamshedji Tata s-a îmbolnăvit grav în cursul unei călătorii de afaceri în Germania în anul 1900.El a murit în 1904 la Bad Nauheim și a fost înmormântat în parcela comunității parsi din cimitirul Brookwood din Woking, comitatul Surrey, în Anglia.

Viața privată

[modificare | modificare sursă]

Tata a fost căsătorit cu Hirabai Daboo. Fiii lor, Sir Dorabji Jamsetji Tata (1859–1932) și Sir Ratanji Tata (1871–1932) i-au succedat ca președinți ai Grupului Tata. Vărul său primar, Ratanji Dadbhoy Tata, a jucat și el un rol însemnat în fondarea consorțiului Tata. Sora sa, Jerbai, căsătorită cu un comerciant din Mumbai, a fost mama lui Shapurji Saklatvala, care a efectuat pentru Tata prospecțiuni soldate cu succes, pentru surse de cărbuni și fier. Saklatvala s-a stabilit ulterior in Anglia, initial pentru a administra oficiul firmei Tata la Manchester, iar mai târziu a devenit deputat în Camera Comunelor din partea Partidului Comunist din Marea Britanie. Copiii lui Ratanji Dadbhoy Tata au fost antreprenorul Jehangir Ratanji Dadabhoy Tata, precum și Sylla Tata care a devenit soția baronetului Dinshaw Maneckji Petit, al treilea baronet Petit. Cumnata ei, sora baronetului, Rattanbai Petit, a fost soția politicianului musulman Muhammad Ali Jinnah, fondatorul Pakistanului.

Uzinele siderurgice ale lui Tata au fost construite în satul Sakchi din statul Jharkhand. Satul a devenit cu timpul un oras si statie feroviara, numindu-se la început Tatanagar. Ulterior el adevenit metropola Jamshedpur, care, de asemenea, îi poartă numele. Fostul sat , urbanizat, Sakchi, este astăzi un cartier al Jamshedpurului.

Timbru poștal comemorativ cu efigia lui Jamshedji Tata, care a fost emis de Poșta indiană la 7 ianuarie 1965

Tata s-a distins prin concepția sa patriotică. El a întreținut relații strânse cu luptători pentru independența Indiei, precum coreligionarii săi din comunitatea parsi, Dadbhai Naoroji și Ferozshah Mehta. El a întrevăzut legătura dintre independența țării, pe de o parte, și crearea unei puternice industrii naționale și realizarea unei independențe economice, pe de altă parte.

În 1901 Jamsetji Tata a fost primul indian etnic care a posedat un automobil privat. În timpul voiajului său în India, Mark Twain l-a vizitat și pe Jamsetji Tata la Mumbai.

  • Orașul Jamshedpur s-a numit în cinstea sa.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Note și referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Jamsetji Tata, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b Jamsetji Tata, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Geni.com 
  4. ^ Tata Steel pe saitul grupului Tata

Lecturi suplimentare

[modificare | modificare sursă]
  • R. M. Lala - For the Love of India: The Life and Times of Jamsetji Tata ISBN 0-670-05782-7