Josef Breuer
Josef Breuer | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] Viena, Imperiul Austriac |
Decedat | (83 de ani)[2][4][5][6][1] Viena, Republica Austriacă |
Înmormântat | Cimitirul Döbling[*] |
Căsătorit cu | Mathilde Breuer[*] |
Copii | Robert Breuer[*] Margarete Schiff[*] Bertha Hammerschlag[*] Hans Breuer[*] Dorothea Breuer[*] |
Cetățenie | Imperiul Austriac (–) Cisleithania (–) Austria |
Ocupație | medic cadru didactic universitar[*] filozof psihanalist[*] fiziolog[*] |
Limbi vorbite | limba germană[7] |
Activitate | |
Instituție | Universitatea din Viena |
Alma Mater | Universitatea din Viena |
Modifică date / text |
Josef Breuer (n. , Viena, Imperiul Austriac – d. , Viena, Republica Austriacă) a fost un medic și neurofiziolog austriac, evreu de origine. Prin activitatea sa din anii 1880 cu pacienta Bertha Pappenheim, cunoscută sub pseudonimul de Anna O., a dezvoltat cura prin vorbire (metoda cathartică), punând bazele psihanalizei, dezvoltată ulterior de protejatul lui, Sigmund Freud.[8]
Formarea
[modificare | modificare sursă]Născut în Viena, tatăl său, Leopold Breuer, a predat religia în Viena, iar mama lui a murit când el era foarte tânăr, așa că a fost crescut de bunica maternă și educat de tatăl său până la vârsta de opt ani. A absolvit Akademisches Gymnasium din Viena în 1858 și apoi s-s înscris la facultatea de medicină a Universității din Viena. Și-a trecut examenele în 1867 și a început să lucreze ca asistentul internistului Johann Oppolzer la universitate.
Anna O.
[modificare | modificare sursă]Breuer este mai bine cunoscut pentru activitatea sa cu Anna O. (pseudonim al Berthei Pappenheim), o femeie care suferea de isterie sau „paralizie a membrelor, precum și tulburări de vedere și vorbire.”[9] Breuer a observat că simptomele bolii se reduceau sau dispăreau după ce aceasta își verbaliza trăirile. Bertha numea în glumă această procedură curățarea coșului de fum. Această practică a devenit cunoscută sub numele de „cură prin vorbire”. Breuer mai târziu s-a referit la ea ca "metoda cathartică".
Pe atunci, Breuer era mentorul tânărului Sigmund Freud, pe care l-a inițiat în practica medicală. Ernest Jones spunea: "Freud era foarte interesat să audă despre cazul Annei O., care a lăsat o profundă impresie asupra lui";[10], iar în cartea sa Despre psihanaliză. Cinci prelegeri ținute la Universitatea Clark, Freud a subliniat generos: „Eram student și lucram la examenele mele finale când (...) Breuer, a făcut uz de această procedură pentru prima oară (în 1880-2) (...) Până la acel moment, nu mai înlăturase nimeni vreun simptom al isteriei printr-o astfel de metodă.”[11]
Familia
[modificare | modificare sursă]Breuer s-a căsătorit cu Matilda Altmann în 1868, și au avut cinci copii. Fiica lui, Dora, s-a sinucis pentru a scăpa de deportarea nazistă. Una dintre fiicele sale, Margareta Schiff, a pierit în Theresienstadt pe 9 septembrie 1942. Nepoata lui Breuer, Hanna Schiff, a murit încarcerată de naziști.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Pedagogi i psihologi mira
- ^ a b Josef Breuer, Who Named It?, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Josef Breuer, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Josef Breuer, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Josef Breuer, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/79009/Josef-Breuer
- ^ O. L. Zangwill, in Richard Gregory ed, The Oxford Companion to the Mind (Oxford 1987) p. 118.
- ^ Ernest Jones, The Life and Work of Sigmund Freud (London 1962) p. 204.
- ^ Sigmund Freud, Five Lectures on Psycho-Analysis (Penguin 1995) pp. 1–2 and p. 10.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Hipnoză
- Plânsul lui Nietzsche