Sari la conținut

Kruševac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kruševac
Крушевац
—  oraș sârbesc[*]​  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Kruševac se află în Serbia
Kruševac
Kruševac
Kruševac (Serbia)
Poziția geografică
Coordonate: 43°35′00″N 21°19′36″E ({{PAGENAME}}) / 43.583333333333°N 21.326666666667°E
Țară Serbia
DistrictDistrictul Rasina
Comună[*]​ Grad Kruševac[*][[Grad Kruševac (municipality in Serbia)|​]]
Atestare Modificați la Wikidata
Componență101
Suprafață
 - Total854 km²
 - Urban11.30 km²
 - Administrative854 km²
Altitudine137 m.d.m.
Populație (2011)
 - Total58.745 locuitori
 - Urban73.316 locuitori
 - Administrative128.752 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal37000
Prefix telefonic+381(0)37
Localități înfrățite
 - PistoiaItalia
 - Râmnicu VâlceaRomânia
 - VolgogradRusia
 - CorfuGrecia
 - RiazanRusia
 - Kiryat Gat[*][[Kiryat Gat (city in Israel)|​]]Israel
 - OdințovoRusia
 - ElektrostalRusia
 - BijeljinaBosnia și Herțegovina
 - TravnikBosnia și Herțegovina
Prezență online
www.krusevac.rs
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Kruševac
Poziția localității Kruševac
Poziția localității Kruševac
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Kruševac (în sârbă Крушевац, [krûʃeʋats] ( ascultă)) este un oraș și centrul administrativ al districtului Rasina din centrul Serbiei. Este situat pe valea Moravei de Vest, pe râul Rasina. Conform recensământului din 2011, zona administrativă a orașului a avut o populație de 128.752, în timp ce zona urbană a avut o populație de 73.316 locuitori.[1]

Orașul a fost fondat în 1371 de către prințul Lazăr al Serbiei (1371–1389), ca un centru economic și cultural al statului său.

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Legenda spune că numele orașului este derivat din cuvântul sârb krušac "piatră de râu", o piatră rotundă de râu cu care a fost construită cea mai mare parte a clădirilor orașului în acea vreme.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Kruševac a fost fondată în 1371, ca oraș fortificat, în posesia cneazului Lazăr Hrebeljanović. Biserica Lazarica (sau Biserica Sf. Ștefan) a fost construită de Lazăr între anii 1375-1378, în stilul arhitectural Morava.[2] Este menționat într-unul dintre edictele lui Lazăr din 1387, drept scaunul său, când a reconfirmat drepturile comercianților venețieni de pe teritoriul sârb. Înainte de bătălia de la Câmpia Mierlei (Kosovo Polje, 1389) împotriva Imperiului Otoman, armata sârbă s-a adunat în oraș. Locul palatului lui Lazăr este marcat de o incintă în ruină care conține un fragment din turnul soției sale, prințesa Milica, și, potrivit legendei, vestea înfrângerii i-au fost aduse de ciori de pe câmpul de luptă. După luptă, orașul a fost deținut de prințesa Milica ca scaunul ei. Ceea ce a rămas din orașul lui Lazăr este Cetatea Kruševac, care a fost declarată Monument Cultural de Importanță Excepțională în 1979. Câteva case vechi otomane au fost păstrate la începutul secolului XX, pe lângă o fântână și baie turcească veche, cunoscută sub numele de Alacahisar (Aladža Hisar) din timpul guvernării otomane în perioada 1427-1833 (nominal până la 1867), când Kruševac a fost sediul Sangeacului Kruševac. Stăpânirea otomană a fost întreruptă în timpul ocupațiilor austriece, între 1688-1690 și 1717-1739. Ca și orașele Leskovac, Niš sau Stalać, Kruševac a prosperat în timpul stăpânirii otomane.[3]

Un mare monument dedicat sârbilor căzuți în bătălia de la Kosovo a fost sculptat de Đorđe Jovanović și dezvăluit de regele Petru I al Serbiei în 1904. Un detaliu al monumentului, printre altele, este o statuie a celebrului poet sârb orb Filip Višnjić.

La începutul ocupației germane a Iugoslaviei, unitățile armatei iugoslave din Patrie conduse de Dragutin Keserović și susținute de un detașament de comuniști au atacat garnizoana germană în septembrie 1941, dar nu au reușit să elibereze orașul după patru zile de luptă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc execuții în masă de partizani și antifasciști pe dealul Bagdala. Cea mai mare execuție a avut loc în vara anului 1943. În locul execuțiilor se află acum un monument numit Slobodište (din cuvântul sârb "sloboda", care înseamnă "libertate"). Kruševac a fost eliberat la 14 octombrie, când colaboratorii cetnici și germanii au părăsit orașul împreună.

Kruševac a progresat foarte mult în timpul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Un număr mare de fabrici au fost construite în acea epocă, în timp ce Kruševac a devenit unul dintre cele mai puternice centre industriale atât din Serbia cât și din Iugoslavia. Fabrica de mașini IMK 14. oktobar din Kruševac a angajat în jur de 7.000 de lucrători.

Cu toate acestea, marea industrie din Kruševac nu a supraviețuit bombardamentului NATO și economiei de tranziției după pierderea puterii de către Slobodan Milošević. Numai în anul 2002, 5 fabrici au dat faliment.[4] Din 2002 până în 2014, 27 de fabrici s-au închis și aproximativ 11.000 de lucrători și-au pierdut locul de muncă.[5] Rata șomajului în 2014 în Kruševac a fost de 39%.[6]

Așezări

[modificare | modificare sursă]

În afară de zona urbană Kruševac, zona administrativă a orașului (comuna Kruševac) include următoarele 100 de așezări:

Date demografice

[modificare | modificare sursă]
Populația istorică
AnulPop.±% p.a.
194887.853—    
195394.827+1.54%
1961103.190+1.06%
1971118.016+1.35%
1981132.972+1.20%
1991138.111+0.38%
2002131.368−0.45%
2011128.752−0.22%

Conform rezultatelor recensământului din 2011, orașul Kruševac a avut o populație totală de 128.752 de locuitori.

Grupuri etnice

[modificare | modificare sursă]

Compoziția etnică a zonei administrative a orașului:[1]

Grup etnic Populație
sârbi 122529
romi 2461
muntenegreni 282
macedoneni 200
croați 107
iugoslavi 86
Total 128752

Economie

[modificare | modificare sursă]

Cele mai notabile mari companii cu sediul în orașul Kruševac sunt: Trayal Corporation, 14. oktobar, Rubin a.d. și Cooper Tire & Rubber Company Serbia. Din septembrie 2017, Kruševac este una dintre cele 14 zone economice libere fondate în Serbia.[7]

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2019):[8]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 369
Minerit și cariere 42
Fabricație 8519
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 514
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 652
Construcții 2,007
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 5150
Transport și depozitare 1387
Cazare și servicii alimentare 1093
Informatie si comunicare 362
Activități financiare și de asigurare 560
Activități imobiliare 210
Activități profesionale, științifice și tehnice 1076
Activități de servicii administrative și de asistență 572
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 1784
Educație 2221
Sănătate umană și activități de muncă socială 2877
Arte, divertisment și recreere 642
Alte activități de servicii 567
Muncitori agricoli individuali 1,941
Total 32547

Politică

[modificare | modificare sursă]

Locurile din parlamentul orașului care au fost câștigate la alegerile locale din 2016 sunt următoarele:

Partid Locuri
Partidul Progresist Sârb 53
Partidul Socialist din Serbia 8
Partidul Democrat 4
Serbia Unită 4
Deputat independent 1

Sport

[modificare | modificare sursă]

Principalul club de fotbal al orașului este FK Napredak Kruševac, care joacă în SuperLiga Serbiei.[9]

Climat

[modificare | modificare sursă]
Date climatice pentru Kruševac (1981–2010, extremes 1961–2010)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 4.6
(40,3) 		7.2
(45) 		12.5
(54,5) 		18.0
(64,4) 		23.1
(73,6) 		26.4
(79,5) 		28.7
(83,7) 		29.0
(84,2) 		24.1
(75,4) 		18.5
(65,3) 		11.4
(52,5) 		5.6
(42,1) 		17,4
(63,3)
Media zilnică °C (°F) 0.2
(32,4) 		2.0
(35,6) 		6.6
(43,9) 		11.8
(53,2) 		16.8
(62,2) 		20.0
(68) 		21.8
(71,2) 		21.5
(70,7) 		16.8
(62,2) 		11.6
(52,9) 		5.9
(42,6) 		1.6
(34,9) 		11,4
(52,5)
Minima medie °C (°F) −3.4
(25,9) 		−2.3
(27,9) 		1.5
(34,7) 		5.6
(42,1) 		10.2
(50,4) 		13.5
(56,3) 		14.9
(58,8) 		14.6
(58,3) 		10.7
(51,3) 		6.3
(43,3) 		1.6
(34,9) 		−1.9
(28,6) 		5,9
(42,6)
Minima istorică °C (°F) −28.1
(−18.6) 		−23.7
(−10.7) 		−17.2
(1) 		−6.1
(21) 		−1.1
(30) 		2.9
(37,2) 		5.8
(42,4) 		3.0
(37,4) 		−3
(26,6) 		−7.3
(18,9) 		−21.4
(−6.5) 		−23.9
(−11.0) 		−28,1
(−18,6)
Precipitații mm (inches) 40.3
(1.587) 		39.2
(1.543) 		48.4
(1.906) 		56.6
(2.228) 		56.9
(2.24) 		71.2
(2.803) 		55.0
(2.165) 		49.8
(1.961) 		50.0
(1.969) 		49.3
(1.941) 		56.2
(2.213) 		55.1
(2.169) 		628,1
(24,728)
Umiditate [%] 85 79 73 71 72 72 70 69 74 79 81 85 76
Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm) 13 12 12 13 12 11 10 8 9 9 11 14 134
Nr. mediu de zile cu ninsoare 8 8 4 1 0 0 0 0 0 0 3 7 31
Ore însorite 54.0 78.7 129.1 154.0 206.0 223.2 269.0 263.2 190.6 137.2 79.1 42.6 1.826,7
Sursă: Republic Hydrometeorological Service of Serbia[10]

Locuitori celebri

[modificare | modificare sursă]

Relații internaționale

[modificare | modificare sursă]

Orașe gemene - orașe surori

[modificare | modificare sursă]

Kruševac este înfrățit cu:

Alte forme de cooperare și prietenie:

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „ETHNICITY Data by municipalities and cities” (PDF). stat.gov.rs. Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  2. ^ Filip Jovanovic i Djordje Banovic. „Istorija – Crkva Lazarica – Kruševac – Srpska Pravoslavna Crkva”. Lazarica.rs. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Godišnjak grada Beograda. Museum of the Belgrade. . p. 116. Accesat în . 
  4. ^ Svi naši porazi - većina kruševačkih restrukturaša završila u stečaju (în sârbă), KruševacGrad,  
  5. ^ Svi naši porazi - većina kruševačkih restrukturaša završila u stečaju (în sârbă), KruševacGrad,  
  6. ^ http://www.blic.rs/vesti/politika/pajtic-krusevac-dotakao-dno-za-vreme-vlasti-sns/ed111nx Pajtić: Kruševac dotakao dno za vreme vlasti SNS 16.01.2015
  7. ^ Mikavica, A. (). „Slobodne zone mamac za investitore”. politika.rs (în Serbian). Accesat în . 
  8. ^ „Запослени у Републици Србији, 2019. - Годишњи просек -” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of Republic of Serbia. . Accesat în . 
  9. ^ Jovica Škoro (MTS Mondo). „SL: Nastavljena "seča"”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Monthly and annual means, maximum and minimum values of meteorological elements for the period 1981 - 2010” (în Serbian). Republic Hydrometeorological Service of Serbia. Accesat în . 
  11. ^ „AllCorfu.Com: Corfu's Twin Cities”. allcorfu.com. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
v • d • m
Orașe și comune în Serbia
Orașe
Comune din Belgrad
Comune din Voivodina
Comune din Šumadija
și Serbia de Vest
Comune din
Serbia de Est și de Sud
Comune din
Kosovo și Metohia
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kruševac&oldid=15604594