Sari la conținut

Louis Antoine de Bougainville

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Louis Antoine de Bougainville

Louis Antoine de Bougainville, portret de Jean-Pierre Franque
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței[1] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[6][1][7][8][9] Modificați la Wikidata
Paris, Primul Imperiu Francez[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatPanthéon
cimetière du Calvaire[*][[cimetière du Calvaire (cemetery located in Paris, in France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiPierre-Yves de Bougainville[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJean-Pierre de Bougainville[*][[Jean-Pierre de Bougainville (French philologist (1722-1763))|​]] Modificați la Wikidata
CopiiHyacinthe de Bougainville[*][[Hyacinthe de Bougainville (French admiral)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Franței Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator
politician
scriitor
memorialist de călătorie[*]
navigator[*]
ofițer de marină[*]
world traveler[*][[world traveler |​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[10] Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*]
chevalier de l'ordre royal et militaire de Saint-Louis[*][[chevalier de l'ordre royal et militaire de Saint-Louis (first rank of the Royal and Military Order of Saint Louis)|​]]
Membru al Societății Regale[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Louis Antoine de Bougainville (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Paris, Primul Imperiu Francez) a fost un navigator, explorator și scriitor francez.

Louis Antoine de Bougainville s-a născut la Paris, la 12 noiembrie 1729. Frate al istoricului Jean-Pierre de Bougainville, Louis Antoine de Bougainville era fiul unui notar.

Și-a făcut studiile la colegiul Universității, unde s-a făcut remarcat pentru aptitudinile pe care le avea în domeniile matematicii și dreptului.

Mai întâi a fost avocat al Parlamentului din Paris, apoi a intrat în cariera militară.

În 1754, a fost numit secretar al ambasadei la Londra și a devenit membru al Royal Society, la 8 ianuarie 1756. A fost inițiat în francmasonerie, în loja marinei «Acordul perfect»[11], înaintea călătoriei din 1766.

Nava La Boudeuse, cu care Bougainville a făcut călătoria în jurul lumii

Louis Antoine de Bougainville a făcut o călătorie celebră, între anii 1766 - 1769, pe care a descris-o în lucrarea sa "Voyage autour du monde".[12]

Însoțit de un naturalist, de un desenator și de un astronom, Bougainville a plecat de la Brest, la 15 decembrie 1766, într-o călătorie în jurul lumii, la bordul fregatei La Boudeuse. O a doua navă, L'Étoile, care a plecat de la Rochefort, la 1 februarie 1767, i s-a alăturat la 13 iunie 1767 la Rio de Janeiro, după două încercări nereușite de întâlnire în insulele Malvine și la vărsarea fluviului La Plata.

În Brazilia, botanistul Philibert Commerson, îmbarcat pe nava l'Étoile a descoperit floarea pe care o va denumi, mai târziu Bougainvillée, iar această floare îi va fi dată primei soții[13] a lui Napoleon.

Bustul de marmură al lui Louis Antoine de Bougainville, la Muzeul Marinei din Paris (Palatul Chaillot)

În anul 1768, Louis Antoine de Bougainville a descoperit cea mai mare insulă din arhipelagul Salomon, de cca 9.000 km² și care îi poartă numele: Insula Bougainville.[14]

Activitate politică

[modificare | modificare sursă]

În anul 1789, Louis Antoine de Bougainville făcea parte din Baillage-ul[15]din Melun, președinte al acestei instituții fiind Louis-Marthe de Gouy d'Arsy, marele "bailli" [16], iar Vincent-Marie Viénot de Vaublanc era secretar al acestei instituții.

Inima sa se odihnește în cimitirul Calvaire, în Montmartre, iar corpul său se odihnește la Panteonul din Paris.

Tratat de calcul integral
  • Traité du calcul intégral, pour servir de suite à l'Analyse des infiniments petits de M. le marquis de l'Hôpital (2 volumes, 1754-1756) — Texte en ligne 1 2
  • Voyage autour du monde par la frégate du Roi La Boudeuse et la flûte l'Etoile en 1766, 1767, 1768, et 1769 (2 volumes, 1772)
  • Essai historique sur les navigations anciennes et modernes dans les hautes latitudes septentrionales. (Comptes rendus de l'Académie des Sciences)
  • Notice historique sur les sauvages de l'Amérique septentrionale. (Comptes rendus de l'Académie des Sciences)
  • Écrits sur le Canada : mémoires, journal, lettres, publiés sous la direction de Roland Lamontagne, Éditions du Pélican, Sillery (Québec), 1993
  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Louis Antoine de Bougainville, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în  
  3. ^ Louis-Antoine de Bougainville, Roglo 
  4. ^ Louis-Antoine de Bougainville, Gran Enciclopèdia Catalana 
  5. ^ Louis Antoine De Bougainville, GeneaStar 
  6. ^ Louis-Antoine de Bougainville, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ Louis Antoine de Bougainville, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ Louis-Antoine de Bougainville, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  9. ^ Louis Antoine de Bougainville, SNAC, accesat în  
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. '^ LAccord Parfait, în limba franceză, în original. Vd. [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  12. ^ În românește: "Călătorie în jurul lumii".
  13. ^ Joséphine de Beauharnais (1763 - 1814)
  14. ^ Din anul 1975, insula Bougainville aparție statului Papua-Noua Guinee și are cca 120.000 de locuitori.
  15. ^ În Evul Mediu și în Vechiul Regim: Baillage-ul era o circumscripție administrativă, financiară și juridică, condusă de un "bailli". Vd. și infra. Cf. Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.
  16. ^ În Franța Evului Mediu și a Vechiului Regim, "balli" era un agent al regelui, care era însărcinat cu funcții administrative și judiciare. Cf. Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007

Surse bibliografice

[modificare | modificare sursă]
  • Béatrice Elisabeth Waggaman, Le Voyage autour du monde de Bougainville : droit et imaginaire. Presses universitaires de Nancy, Nancy, 1992. ISBN 2-86480-476-X
  • Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
  • Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]