Sari la conținut

Nicolae Ciachir

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Ciachir
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nicolae Ciachir (n. 1 ianuarie 1928, Vaisal, România – d. 2007) a fost un istoric român, specializat în studii est-europene[4], urmașul unei familii de preoți din Basarabia.[5]

Viața și activitatea

[modificare | modificare sursă]

Nicolae Ciachir se trage dintr-o veche familie de preoți basarabeni. Ȋn “Figuri proeminente de preoți basarabeni” apare consemnat despre bunicul său, Mihail Ciachir (1861 - 1938): “Modest, dar cult, vorbea curent româna, rusa, ucraineana, turca, traducea din latină și greacă veche/…/ și fiul său, preotul Nicolae Ciachir, era o autoritate în lumea preoțimii basarabene” (Arhiva Mitropoliei Olteniei, fond Facultatea de Teologie din Chișinău, dos. Figuri proeminente de preoți basarabeni, p.159)[6].

Ȋn acest context, fiica dânsului, doamna Nicoleta Ciachir, risipește astfel iluzia originii găgăuze a lui Mihail Ciachir. Familia Ciachir își trage obârșia din Șabla, Bulgaria; prigonită de turci, se stabilește în zona Ploieștiului, iar în 1790, cu sprijinul boierului Balș, se așează la răsărit de Prut, în comuna Gura Galbenă, Tighina. Mihail Ciachir a fost un credinsios al Basarabiei, cărturar iluminist, poliglot, neobosit slujitor al Bisericii Ortodoxe, deputat în Duma Rusă din partea Basarabiei, decorat cu ordinele “Sf. Ana” și “Ȋmparatul Alexandru al II-lea” pe timpul Rusiei Țariste și ordinul “Steaua României”, președinte al comisiei speciale de traduceri și de iluminare pentru găgăuzii din Basarabia[6].

Studiile secundare le-a făcut în mai multe orașe precum Ismail, Brăila, Odorhei, Brașov, iar studiile universitare le-a absolvit la București în 1949. Obține doctoratul în istorie în anul 1961. Acesta își începe cariera în învățământul universitar ca asistent (1949-1955), ca mai apoi să ocupe posturile de lector (1955-1967) și conferențiar (din 1967), toate aceste posturi fiind în cadrul Facultății de Istorie din București. A fost membru al Societății bulgare de științe istorice, al Societății de științe istorice și filologice din Albania și al Societății de științe istorice a regiunii Kosovo-Priștina. A fost un balcanolog, aducând numeroase contribuții privind probleme din sfera politică a Peninsulei Balcanice în secolul al XIX-lea.[7]

Este fondatorul Asociației de Balcanistică și Slavistică din România (A.B.S.R.) și a fost profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște între anii 1993-2002][6]

Publicații

[modificare | modificare sursă]
  • Acțiuni militare ruso-romîno-bulgare in războiul din 1877-1878, Ion Focșenanu, Nicolae Ciachir, Editura milit. a Min. forțelor armate ale R.P.R., 1957
  • O sutǎ de ani de la unirea principatelor, Nicolae Ciachir, Editura Militară, 1958
  • Frǎția de arme romino-sovieticǎ, Nicolae Ciachir, Leonida Loghin, 1959
  • Pagini din lupta poporului român pentru independența naționala, 1877-1878, Nicolae Ciachir, Editura politică, 1967
  • Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ciachir, Constantin Bușe, Editura Meridiane Publishing House, 1967
  • România în sud-estul Europei (1848-1886), Nicolae Ciachir, Editura Politică, 1968
  • Poziția României față de criza balcanică: 1875-1877, Nicolae Ciachir, 1970
  • Contributii la istoricul relatiilor romano-turce: 1878-1914, Nicolae Ciachir, Editura Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale, 1970
  • Soliman Magnificul: Sultanul și epoca sa, Nicolae Ciachir, Editura enciclopedică română, 1972
  • Războiul pentru Independenta Romaniei in contextul european: (1875-1878), Nicolae Ciachir, Editura ̧Științifică ̧si Enciclopedicâ, 1977
  • Diplomația europeană în epoca modernă, Nicolae Ciachir, Gheorghe Bercan, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984
  • Poporul român și lupta de eliberare a popoarelor din Balcani, Nicolae Ciachir, Editura Direcția generală a arhivelor statului, 1986
  • Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernǎ: 1789-1923, Nicolae Ciachir, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987
  • Basarabia sub stăpînire țaristă: (1812 - 1917), Nicolae Ciachir, Editura Didactică și Pedagogică, 1992
  • Rǎzbunǎri celebre: de la Cain la Stalin, Nicolae Ciachir, Editura Carpații și Balcanii, 1993
  • Marile puteri și România: (1856-1947), Nicolae Ciachir, Editura Albatros, 1996
  • Istoria neștiută: răzbunări celebre - de la Cain la Stalin, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1997
  • Istoria slavilor, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1998
  • Istoria politică Europei de la Napoleon la Stalin, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1997
  • Istoria modernă a Poloniei, Nicolae Ciachir, Universitatea din București, Facultatea de Istorie-Filozofie, București, 1987
  • Istoria universală modernă: 1642-1789, Vol. 1, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1998
  • Istoria relațiilor internaționale de la Pacea Westfalica (1648), până în contemporaneitate (1947), Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1998
  • Basarabia voievodală românească până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1999
  • Din istoria Bucovinei: 1775-1944, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 1999
  • Un istoric român ancorat în lumea contemporanâ: Evocări, 1927-1949, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 2001
  • Un istoric român ancorat în lumea contemporanâ, Nicolae Ciachir, Editura Oscar Print, 2003

Publicații în alte limbi

[modificare | modificare sursă]
  • Aspects concernant les relation[s] politiques roumaino-serbes: entre 1863-1875 (depuis l'établissement des relations diplomatiques jusqu'à la réouverture du problème orientale), Nicolae Ciachir,
  • Vklad Rumynii v osvoboždenie Čechoslovakii (1944-1945 gg.), 1968
  • Khristo Botev v Rumŭnii︠a︡: novi izsledvanii︠a︡, Nicolae Ciachir, Editura Nauka i izkustvo, 1980

Publicații în colaborare

[modificare | modificare sursă]
  • Mihail Kogălniceanu [franz.], Nicolae Ciachir, Constantin Bușe, Editura Meridiane, 1967
  • La personnalite du heros albanais Georges Kastriote-Skanderberg dans quelques ouvrages roumains, Nicolae Ciachir, Gelcu Sefedin Maksutovici, Dumitru Polena, Editura Université d'état de Tirana, Institut d'histoire et de linguistique, 1968
  • Republica Socialistă Federativă Jugoslavia, Nicolae Ciachir, Panait Gălăteanu, Editura Enciclopedică Română, 1969
  • Dimpomația europeanǎ în epoca modernǎ, Nicolae Ciachir, Gheorghe Bercan, Editura Ștințifica și Enciclopedica, 1984
  • A Legrovidebb Nap: Fecseg a Felszin: Ket Kisregeny, Gusztáv Herédi, Nicolae Ciachir, Editura Yoyo Only, 1995
  • Din istoria tătarilor de la Ginghis Han la Gorbaciov, Mehmet Ablay, Nicolae Ciachir, Editura Kriterion, 1997
  • Studii și documente despre istoria albanezilor din România, Nicolae Ciachir, Gelcu Sefedin Maksutovici, Editura Ararat, 1998

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Nicolae Ciachir, VIAF ID[*][[VIAF ID (identifier for the Virtual International Authority File database)|​]] 
  2. ^ Library of Congress Authorities, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Braila: GHEORGHE IAVORSCHI, veteranul Arhivelor brăilene, 6 septembrie 2009, Adevărul, accesat la 14 februarie 2014
  5. ^ Romani cu singe albastru Arhivat în , la Wayback Machine., 4 august 2002, Evenimentul zilei, accesat la 14 februarie 2014
  6. ^ a b c În amintirea unui istoric român – Nicolae Ciachir, profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște între anii 1993-2002
  7. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 96. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Ciachir&oldid=15584000