Sari la conținut

Nicușor Dan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicușor Dan
Date personale
Născut (55 de ani) Modificați la Wikidata
Făgăraș, Brașov, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
activist[*]
politician
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză
limba engleză Modificați la Wikidata
Al 82-lea primar general al municipiului București Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deGabriela Firea
Ales înAlegeri locale în România, 2020
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deAlexandru Ciurea[*]
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]
Grup parlamentarUniunea Salvați România
Lider de partid în Uniunea Salvați România Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deDan Barna
Consilier general al Municipiului București Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Partid politicIND (prezent)
USR ()
Uniunea Salvați Bucureștiul[*] (până la ) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București
Universitatea din Paris
École Normale Supérieure
Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș
Prezență online

Nicușor Dan (n. , Făgăraș, Brașov, România) este un activist civic și matematician român, inițiator și fost președinte al partidului Uniunea Salvați România (USR), candidat pentru funcția de primar general al Bucureștiului la alegerile din iunie 2012 și alegerile locale din 2016, consilier general al municipiului București în 2016 și, din decembrie 2016, deputat de București. La alegerile locale din 2020 a fost ales în funcția de primar general al capitalei cu 42,8% din voturi, iar la alegerile locale din 2024 a fost reales cu 46,9%[1].

După un doctorat în matematică în Franța, Nicușor Dan s-a întors în țară, unde a fondat Școala Normală Superioară București, o instituție științifică având scopul de a îndruma spre cercetare pe cei mai buni studenți români. Cunoscut drept fondator al asociației Salvați Bucureștiul, care militează pentru respectarea legii în dezvoltarea urbană a Bucureștiului, Nicușor Dan și-a bazat campania electorală pe ideea de a crea un București în care „să ne placă să trăim”.

În luna iunie 2015, Nicușor Dan a lansat platforma politică Uniunea Salvați Bucureștiul, alături de care își propunea să câștige alegerile locale din 2016 pentru postul de primar general și pentru consiliul general al municipiului București. La alegerile din 2016, a obținut locul al doilea în cursa pentru postul de primar, cu un procent de 30,5% și a fost ales consilier general al Bucureștiului.

Acesta a declarat oficial că va candida la Alegerile prezidențiale din România, 2025.[2]

Nicușor Dan s-a născut la Făgăraș, județul Brașov, România, la 20 decembrie 1969[3] într-o familie în care tatăl era muncitor, iar mama contabilă.[4] A absolvit, cu Diplomă de Bacalaureat, cursurile Liceului Teoretic „Radu Negru” (acum Colegiul Național Radu Negru) din localitatea natală, secția matematică-fizică, în anul 1988. În timpul liceului a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988, cu punctaj maxim[5][6]. La vârsta de 18 ani s-a mutat la București pentru a studia matematica la Universitatea din București.[3]

În 1992 Nicușor Dan a plecat în Franța pentru a-și continua studiile: a urmat cursurile École Normale Supérieure, una dintre cele mai prestigioase grandes écoles franțuzești, apoi a urmat cursurile de master la Universitatea Paris XI și și-a prezentat teza de doctorat în matematică la Universitatea Paris-XIII. S-a întors în București în 1998, spunând că nu s-a putut adapta la cultura franceză și că dorea să ajute la schimbarea României.[7]

Nicușor Dan a fost unul din fondatorii și primul director administrativ al Școlii Normale Superioare București, o universitate creată pe modelul École Normale Supérieure în cadrul Institutului de Matematică din Academia Română.[7] A fost profesor de matematică și cercetător la acest institut din cadrul Academiei Române.[8]

În 1998, Dan a fondat Asociația „Tinerii pentru Acțiune Civică”, care dorea să adune tineri care doresc o schimbare în România. [7] Cu toate că asociația nu și-a îndeplinit scopul, a reușit să organizeze două forumuri dedicate tinerilor care au studiat în străinătate, în 2000 și 2002, la care au participat câteva sute de persoane. Ca rezultat al acestor forumuri, asociația „Ad Astra” a cercetătorilor români a fost creată în 2000.[7]

Asociația Salvați Bucureștiul

[modificare | modificare sursă]

Dan a înființat Asociația „Salvați Bucureștiul” în 2006 ca o reacție la demolarea caselor de patrimoniu de către speculatorii imobiliari, construcția de blocuri înalte de locuințe în cartiere protejate, cât și scăderea suprafețelor spațiilor verzi din București.[7][4]

Asociația a fost parte în multe procese pentru protejarea patrimoniului, câștigând 23 dintre acestea cu autoritățile locale din București[necesită citare]. Printre succesele acesteia se numără anularea construcției unui „Aqua Parc” pe 7 hectare din Parcul Tineretului, [3] salvarea de la demolare a unui număr de clădiri de patrimoniu de pe Șoseaua Kiseleff, anularea deciziei de demolare a Pieței Matache[4] și anularea unui proiect care ar fi construit o clădire de birouri în cadrul Palatului Știrbei pe Calea Victoriei. Asociația a reușit de asemenea să facă în 2009 câteva schimbări la legea urbanismului.[3] Cu toate acestea, au existat și cazuri în care Nicușor Dan și asociația Salvați Bucureștiul nu au reușit să salveze câte o construcție, ca de exemplu, Hotelul Marna, clădire interbelică în stilul art deco,[4] demolată în 2011.

Fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, a acuzat „ONG-urile” (referindu-se la Salvați Bucureștiul) că „blochează dezvoltarea orașului”.[4] Arhitectul-șef al Bucureștiului, Gheorghe Pătrașcu, criticat de ONG-uri pentru demolările autorizate, recunoaște că „s-au făcut greșeli”, dar contestă competențele lui Nicușor Dan în acest domeniu, cu toate că îl consideră „un exemplu de curaj”.[4]

În martie 2008, asociația a publicat un raport, „București, un dezastru urbanistic”, în care se discutau problemele actuale ale Bucureștiului și metode de a se rezolva. În același an, în timpul alegerilor locale, împreună cu alte ONG-uri, asociația a publicat un Pact pentru București, care a fost semnat de toți candidații pentru postul de primar.[7] Cu toate acestea, primarul ales al Bucureștiului, Sorin Oprescu, nu și-a respectat promisiunea, și de Ziua Păcălelilor din 2012, Dan a publicat o listă de 100 promisiuni electorale ale lui Oprescu care nu au fost respectate.[3][9]

Candidatura la Primăria Bucureștiului din 2012

[modificare | modificare sursă]

Nicușor Dan și-a anunțat candidatura ca independent pentru postul de Primar al Bucureștiului în noiembrie 2011 la o cafenea de pe strada Arthur Verona, cu doar câțiva invitați, printre care Theodor Paleologu, istoric și deputat.[8]

Voluntari în campania lui Nicușor Dan ducând semnăturile la Biroul Electoral.

Pentru a aduna cele 36.000 semnături necesare pentru candidatură, neavând susținerea niciunui partid, s-a bazat pe o rețea de voluntari organizați prin Facebook. La data de 22 aprilie, 15 formații și muzicieni au cântat pro bono la Arenele Romane pentru a-l ajuta pe Nicușor Dan să strângă semnăturile.[10]

În timpul concertului, care a durat 12 ore, voluntarii au strâns 4000 de semnături.[11] În afară de candidatura la primăria Capitalei, Nicușor Dan a fost și candidat la Consiliul General, pentru cazul în care nu este ales primar, menționând însă că se concentrează asupra funcției de primar general.[12]

Nicușor Dan pe bicicletă în timpul campaniei electorale pentru primăria Bucureștiului

Program politic

[modificare | modificare sursă]

Nicușor Dan consideră că este important ca tinerii să nu dorească să plece din oraș, iar pentru asta e nevoie de un oraș în care să-ți facă plăcere să trăiești și să te plimbi pe stradă. Din punct de vedere economic, Nicușor Dan spune să se focalizeze pe ideea ca orașul să fie „un centru regional în IT și industrii creative, un mare centru regional în învățământul superior” și să atragă investitori și tineri calificați din întreaga regiune.[12][13]

Printre proiectele propuse de Nicușor Dan sunt crearea unor linii de metrou ușor pe infrastructura deja existentă a CFR, o prioritizare a transportului în comun, un plan de prevenire a efectelor cutremurelor, strângerea urgentă a câinilor vagabonzi de pe străzi, protejarea spațiilor verzi și eliminarea construcțiilor ilegale din parcuri.[8][14]

Referitor la transport, Nicușor Dan consideră importante terminarea șoselei de centură, benzi speciale pentru autobuze, semaforizarea inteligentă, program al autobuzelor afișat în fiecare stație, facilități pentru bicicliști și o triplare a lungimii liniilor de metrou prin utilizarea infrastructurii existente în oraș.[14][15]

Într-o dezbatere organizată de Gândul, Nicușor Dan a spus că trebuie regândit traficul auto din București, deoarece este imposibil ca într-un oraș mare toată lumea să circule cu automobilul și să existe 1,5 milioane locuri de parcare, de aceea trebuie încurajat transportul în comun.[16] Totodată, acesta a estimat că până la sfârșitul anului 2021 va implementa un nou regulament de parcare[17], care va schimba întregul curs al mașinilor parcate în locurile nepermise ale capitalei.

Nicușor Dan este un susținător al „Bucureștiului Verde”, pentru a mări suprafața de spații verzi din oraș, aceasta realizându-se prin demolarea construcțiilor ilegale din parcuri, răscumpărarea porțiunilor din parcuri care au fost retrocedate și amenajarea zonelor din jurul lacurilor din nordul orașului (inclusiv Lacul Morii) ca zone de recreare.[15][14]

De asemenea, Dan susține o transparență mai mare în decizii, în licitații, în cheltuieli și angajarea de personal a primăriei: toate licitațiile să fie publicate cu destul timp înainte pe siteul primăriei, site care ar trebui să conțină și toate contractele în desfășurare, toate proprietățile municipalității și toate facturile plătite de primărie. În ceea ce privește transparența decizională, Dan susține un sistem online de urmărire a soluționării petițiilor și discuții publice pentru deciziile majore.[14] De asemenea, posturile în primărie vor fi ocupate prin concurs, încercând astfel să atragă tineri formați la universități străine.[15]

Susținere și păreri față de candidatura sa

[modificare | modificare sursă]

Nicușor Dan este susținut de Andrei Pleșu, care spune că e singurul dintre candidați căruia „îi pasă de înfățișarea orașului”, iar inițiativele lui „nu se desenează pe ceruri utopice”,[18] cât și de politologul și europarlamentarul Cristian Preda, care a fost propus pentru excludere din PD-L pentru această susținere și criticile la adresa lui Silviu Prigoană,[19] însă ulterior conducerea partidului a retras propunerea.

Andrei Pippidi, istoric medievalist, scriind în Dilema Veche, deplânge starea urbanismului în București, dând exemplu faptul că Planul Urbanistic General a fost modificat de trei mii de ori în ultimii 6 ani pentru a fi adăugate excepții individuale la regulile generale de construcții. Astfel, Pippidi consideră că singurul care ar putea salva „o parte de neînlocuit” a Bucureștiului este Nicușor Dan, care are „tenacitate” cu care „duce mereu la capăt inițiativele”.[20] Un alt editorialist al Dilemei Vechi, politologul Cristian Ghinea, l-a susținut, atât personal,[21] cât și în calitate de președinte al organizației Centrul Român de Politici Europene (CRPE).[22]

Dan a primit susținere de asemenea și din partea unor jurnaliști, fiind publicate editoriale despre candidatura sa în mai multe ziare: Andrei Crăciun de la Adevărul crede că Nicușor Dan ar putea fi „primul primar cu care Bucureștiului să nu-i fie jenă”, fiind un „Don Quijote, neatins de osânza vulgară a bogăției gratuite” și „un om care acționează cu sistem împotriva sistemului”.[23] Florin Negruțiu, editorul-șef Gândul crede că este „un personaj total atipic în peisajul electoral bucureștean”, fiind un candidat al intelectualilor, dar fără șanse deoarece este „mult prea serios pentru un public miștocar”.[24]

Neculai Constantin Munteanu de la Radio Europa Liberă scrie că-l susține pe Dan pentru că „a dovedit dezinteresat că îi pasă de București” și deoarece contracandidații săi sunt „o colecție de comici vestiți ai ecranului, în frunte cu Sorin Oprescu, Silviu Prigoană, Irinel Columbeanu și Gigi Becali, la care nu știi ce să admiri mai întâi, impostura, ridicolul sau incompetența”.[25]

Ion Vianu scrie în revista 22 că programul lui Nicușor Dan este complet opusul proiectului „autostrăzii suspendate” al lui Oprescu, văzând orașul ca o comunitate, nu doar ca „un loc de trecere” și un loc al solitudinii. De asemenea, Vianu observă că românii și-au pierdut încrederea în instituții și partide politice care nu sunt interesate de binele public, în același timp existând o trezire a conștiinței publice, astfel inițiativele cetățenești și mobilizarea opiniei publice au un rol din ce în ce mai mare, ceea ce va face ca „inițiative ca ale lui Nicușor Dan vor reuni din ce în ce mai multe adeziuni și au o șansă să schimbe societatea noastră.”[26]

Rezultatele alegerilor

[modificare | modificare sursă]

În ciuda faptului că nu a primit nicio susținere din partea partidelor politice,[27] Nicușor Dan a obținut 8,48% din voturi deși sondajele îl creditaseră cu doar 3 procente,[28][29] fiind plasat pe locul patru, în urma independentului Sorin Oprescu (care a fost însă susținut de USL),[30] a lui Silviu Prigoană (candidatul din partea PDL) și a lui Vasile-Horia Mocanu (PP-DD). Nicușor Dan nu a primit dreptul de a intra în CGMB (consiliul general al orașului), din cauză că „sistemul actual face aproape imposibilă intrarea unui independent în CGMB, în condițiile în care un candidat într-o astfel de poziție trebuie să obțină de trei ori mai multe voturi decât cele necesare pentru fiecare consilier susținut de un partid”.[31] Într-un interviu din iunie 2012, Nicușor Dan declara că în momentul respectiv nu intenționa să întemeieze un partid, adăugând că „lupta pentru București abia începe, în momentul ăsta”.[32]

Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) și Uniunea Salvați România (USR)

[modificare | modificare sursă]

Pe 1 iunie 2015, Nicușor Dan a anunțat lansarea platformei politice Uniunea Salvați Bucureștiul (USB). În cadrul conferinței de presă a lansării, Nicușor Dan a declarat: „Vom continua lupta cu administrația publică din București, vom spune de fiecare dată de cheltuirea aberantă a banului public, de ilegalitate, vom vorbi de confortul locuirii sau de lipsa lui și, totodată, vom veni cu viziunea și cu proiectul nostru pentru București. Nu suntem delimitați ideologic. Ce vrem să facem e foarte simplu: sunt niște probleme, vrem să le rezolvăm! Orașul acesta nu are o viziune. Venim să o propunem!”[33]

Obiectivul declarat al USB era câștigarea alegerilor locale din 5 iunie 2016 în București. USB a obținut peste 25% din voturile exprimate însă nu a reușit să câștige niciunul din cele 7 posturi de primar, în ciuda rezultatului excelent[necesită clarificare] al Clotildei Armand la primăria sectorului 1, pe care exit-pollurile o dăduseră inițial câștigătoare.

Începând cu august 2016, activitatea USB a fost extinsă la nivel național sub un nou nume, Uniunea Salvați România (USR).[34] Dan a candidat în circumscripția București pe listele acestui partid.[35] Cum formațiunea sa a obținut circa 9% din voturi, Nicușor Dan a fost ales deputat.[36]

În 2017, grupul de presiune Coaliția pentru Familie care militează pentru promovarea valorilor familiei tradiționale a reușit să strângă numărul necesar de semnături pentru a organiza un referendum care să schimbe partea din Constituția României care se ocupă de căsătorie, cu speranța de a o redefini ca „între bărbat și o femeie”.[37][38] Acest lucru a creat o ruptură în cadrul USR, între aripa progresistă - care dorea ca USR să devină singurul partid parlamentar progresist care se opune inițiativei, și Nicușor Dan - care credea că USR nu trebuie să se implice în dezbatere, că scopul partidului era să se ocupe de probleme mari structurale din țară și că USR trebuie să rămână deschis pentru ambii: progresiști și conservatori.[39][40] A urmat un referendum intern în cadrul partidului, în care 52,7% dintre membri au votat pentru poziționarea partidului împotriva inițiativei constituționale, care l-a determinat pe Dan să demisioneze din partid la 1 iunie 2017.[41][42]

Ca explicație pentru opoziția sa față de votul Consiliului Național, el a spus că problemele și chestiunile religioase, sunt pericolele abaterii de la problema principală a partidului, și anume lupta împotriva corupției și este totodată refuzul său de a face parte dintr-un partid care se definește doar ca un partid al libertăților civile.[43][44]

Candidatura la Primăria Bucureștiului din 2020 și 2024

[modificare | modificare sursă]

În 2020, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura ca politician independent pentru postul de Primar al Municipiului București având atunci susținerea Alianței USR-PLUS și a Partidului Național Liberal (PNL).

La alegerile locale din 2020 a fost ales în funcția de primar general al Capitalei cu 42,8% din voturi, devansând primarul în funcție, Gabriela Firea de la Partidul Social Democrat (PSD).[45]

În cadrul alegerilor locale din 2024, Nicușor Dan a candidat pentru un al doilea mandat de primar în calitate de politician independent cu suținere din partea Alianței Dreapta Unită (ADU), formată din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP), respectiv Forța Dreptei (FD), dar și cu susținerea adițională a partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER), desprins anterior din USR în 2022. A câștigat cu un procent de 48,3% (352.734 de voturi).

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

Într-un interviu pentru publicația LIFE.ro, Nicușor Dan a declarat că atunci „când eram foarte mic auzeam că trebuie să mă fac doctor ca să câștig bani, așa că mi-am însușit visul de a deveni medic . Apoi am fost foarte bun la matematică și în perioada comunistă visam să fiu lider într-un institut de matematică dar, de fapt să citesc filosofie și literatură. Apoi am devenit matematician, după aceea activist și acum politician”[46]

Nicușor Dan trăiește cu prietena lui într-un apartament luat cu chirie.[47] În mai 2016, în timpul campaniei pentru primăria Bucureștiului, Nicușor Dan a devenit tatăl unei fetițe,[48] iar în mai 2022 tatăl unui băiețel.[49]

Ceea ce puțini știu este că cea care a fost alături de el încă de la început este Mirabela, partenera sa de viață și mama copilului lor. Mirabela a vrut de mică să schimbe lumea în bine, iar când l-a întâlnit pe Nicușor Dan a simțit că măcar poate încerca. S-a implicat în lupta sa de activist, a devenit ONG-istă, a mers la mitinguri, a fost președinte fondator al USR și a întins bannere în intersecții în campania electorală din 2012. După ce s-a născut Aheea, Mirabela a simțit că trebuie să-i predea controlul total lui Nicușor Dan, iar ea să-și asume rolul părintelui care răspunde la nevoile copilului. Este o femeie foarte independentă, corporatistă încă din prima zi de muncă, o femeie ce ar putea avea un punct de vedere foarte pertinent în extrem de multe domenii. A ales însă să nu-și facă vocea auzită în dezbaterile politice și publice și să fie doar partenera de viață a lui Nicușor Dan.[50]

  1. ^ „Rezultate alegeri locale 2024 pentru București. Ierarhia pentru CGMB s-a schimbat. PSD, pe locul 2 / Reușește Nicușor Dan să facă majoritate fără PSD, AUR și PUSL?”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  2. ^ Milonean, Florin Marinescu, Ioana (), BREAKING Nicușor Dan: Vă anunț că intenționez să candidez la alegerile prezidențiale din 2025 / Voi candida independent, voi avea discuții cu partidele pro-europene / Va fi o luptă grea între cei care apără interesul public și cei care apără interesul de gașcă, G4Media.ro 
  3. ^ a b c d e "Nicușor Dan: 100 de minciuni sau promisiuni neonorate ale lui Sorin Oprescu", Evenimentul Zilei, 2 aprilie 2012, [nefuncțională]
  4. ^ a b c d e f "Un mathématicien Don Quichotte lutte pour défendre Bucarest", L'Express, 1 septembrie 2011
  5. ^ ROU at IMO 1987, Olimpiada Internațională de Matematică 1987
  6. ^ ROU at IMO 1988, Olimpiada Internațională de Matematică 1988
  7. ^ a b c d e f Sandra Pralong (ed), De ce m-am întors în România, "10 ani în România" Arhivat în , la Wayback Machine., Polirom, 2010, ISBN 9789734617142
  8. ^ a b c ""Piratul" Nicușor visează naufragiul lui Oprescu" Arhivat în , la Wayback Machine., România Liberă, 29 noiembrie 2011 [nefuncțională]
  9. ^ "Nicusor Dan, candidat independent la Primaria Capitalei, prezinta duminica documentul" Arhivat în , la Wayback Machine., Revista 22, 30 martie 2012 [nefuncțională]
  10. ^ " Nicusor Dan organizeaza un concert pentru a strange semnaturi pentru inscrierea in cursa electorala", Hotnews, 19 aprilie 2012
  11. ^ Mircea Toma, "Experienta Nicusor Dan" Arhivat în , la Wayback Machine., B-24-FUN", 28 aprilie 2012
  12. ^ a b "Nicușor Dan și-a depus candidatura pentru Primăria Generală, dar și pentru Consiliul General, cu 53.000 de semnături", Realitatea.net, 30 aprilie 2012 Arhivat în , la Wayback Machine.
  13. ^ "Independentul Nicușor Dan și-a depus candidatura la Primăria Capitalei", Evenimentul Zilei, 30 aprilie 2012 [nefuncțională]
  14. ^ a b c d "Ce vreau să fac", situl de campanie al lui Nicusor Dan Arhivat în , la Wayback Machine.
  15. ^ a b c "Nicușor Dan, un doctor în matematică implicat în susținerea Bucureștiului Verde, candidează la Primăria Capitalei", Ziarul Financiar, 29 noiembrie 2011
  16. ^ "GÂNDUL LIVE. Silviu Prigoană: Nu e necesar să se construiască noi parcări în București. Nicușor Dan: Trebuie încurajat transportul în comun.", Gândul, 16 mai 2012
  17. ^ „Bucureștiul va avea un nou regulament de parcare: când va fi acesta implementat”. Wall-Street. Accesat în . 
  18. ^ Andrei Pleșu, "Ce fel de primar vrem?" Arhivat în , la Wayback Machine., Dilema Veche, nr. 423, 22 martie 2012 [nefuncțională]
  19. ^ "Cristian Preda: La Primăria Capitalei voi alege un independent. Pe Nicușor Dan", Evenimentul Zilei, 2 aprilie 2012 Arhivat în , la Wayback Machine.
  20. ^ Andrei Pippidi, SOS Bucuresti: În ajun de alegeri, Dilema Veche, nr. 429, 3-9 mai 2012 Arhivat în , la Wayback Machine.
  21. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2012/04/CRPE-Scrisoare-deschisa-Nicusor-Dan.pdf
  23. ^ Andrei Crăciun "Soluția ignorată", Adevărul, 8 aprilie 2012
  24. ^ Florin Negruțiu, "Plici!", Gândul, 2 aprilie 2012
  25. ^ Neculai Constantin Munteanu, "Un primar pentru București", Radio Europa Liberă, 10 aprilie 2012
  26. ^ Ion Vianu, "Un proces ireversibil" Arhivat în , la Wayback Machine., Revista 22, 22 mai 2012
  27. ^ „Nicusor Dan, omul care n-a fost sprijinit de niciun partid la alegeri. Locul 3 la Primaria Capitalei”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  28. ^ Alegeri locale 2012. „Autoritatea Electorală Permanentă”. Alegeri.roaep.ro. Accesat în . 
  29. ^ „Cum s-au compromis institutele de sondaje din România. Cazul Nicușor Dan, de la 3 la 9 la sută « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET”. Voxpublica.realitatea.net. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Sorin Oprescu a admis că a fost vot politic: "Sigur că are și o componentă de vot negativ". Evz.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Romania Curata”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Nicusor Dan: Am avut sustinatoare care au plans. Vezi cat a cheltuit”. Ziare.com. Accesat în . 
  33. ^ „Account Suspended”. Uniuneasalvatibucurestiul.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Nicușor Dan: "Nu ne asumăm riscul unei alianțe pentru alegerile parlamentare". Pressone.ro. . Accesat în . 
  35. ^ Cristina Andrei, „Nicușor Dan deschide lista USR pentru Camera Deputaților, alături de Ghinea. Cine sunt ceilalți membri ai Guvernului care intră în cursa electorală”, Gândul, accesat în  
  36. ^ Gabriel Pecheanu, „REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE SENAT: Traian Băsescu și Leon Dănăilă se află printre viitorii senatori de București”, Mediafax, accesat în  
  37. ^ „Referendumul pentru familie: Cum se poziționează politicienii față de evenimentul din weekend”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  38. ^ „Coaliția pentru Familie”, Wikipedia, , accesat în  
  39. ^ „Nicusor Dan: USR are doua probleme - conflictul dintre progresisti si conservatori si lipsa de colegialitate si de incredere/ Serban Marinescu: Lipsa deciziilor ne poate costa mai mult decat o decizie/ Emanuel Ungureanu: Ne lipseste curajul in fata ipocriziei numita referendum pentru familie”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  40. ^ „UPDATE Nicusor Dan isi explica plecarea din USR: Este o chestiune de onoare, am promis oamenilor ca in partid va fi loc si pentru progresisti si pentru conservatori”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  41. ^ „USR, în derivă după referendumul intern privind redefinirea familiei. Nicușor Dan nu dă înapoi: Eu vreau să le mulțumesc și să îi asigur că rămân în politică”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  42. ^ „Nicușor Dan și-a anunțat oficial demisia din USR. E dispus să se întoarcă în anumite condiții”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  43. ^ „Nicușor Dan: Referendumul intern al USR a avut un scor strâns – AGERPRES”, AGERPRES, arhivat din original la , accesat în  
  44. ^ „Nicușor Dan pleacă din USR, din cauza deciziei partidului de a nu susține revizuirea Constituției”. EurActiv | Știri, politici europene & Actori UE online. Accesat în . 
  45. ^ „ALEGERI LOCALE 2020 - REZULTATE FINALE. Verifică LISTA aleșilor locali pentru fiecare județ”. realitatea.net. . Accesat în . 
  46. ^ Ramona Raduly. „Nicușor Dan și iubirile din viața lui: Aheea, Mirabela și Bucureștiul. Pentru prima oară în casa matematicianului care a lăsat numerele pentru a schimba orașul în care trăiește”. LIFE.ro. Accesat în . 
  47. ^ „VIDEO-INTERVIU Nicusor Dan: PNL-ul nu poate sa castige in situatia in care candidam si noi, candideaza si ei/ Castig 4.100 lei/luna. Locuiesc cu chirie intr-un apartament din zona Gorjului. Platesc chirie 250 euro/luna - Alegeri locale 2016. Bucuresti” (în en). HotNews.ro. Accesat în . 
  48. ^ „Nicușor Dan a devenit tată. Mesajul emoționant pe care l-a postat pe facebook”. Realitatea .Net. . Accesat în . 
  49. ^ Gabriel Pecheanu (), „Nicușor Dan are un bebeluș: „Miracolul s-a produs din nou", Mediafax, accesat în  
  50. ^ Ramona Raduly. „Nicușor Dan și iubirile din viața lui: Aheea, Mirabela și Bucureștiul. Pentru prima oară în casa matematicianului care a lăsat numerele pentru a schimba orașul în care trăiește”. LIFE.ro. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri