Otto I de Saxonia
| Otto I de Saxonia | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 835 d.Hr.[1]  |
| Decedat | (77 de ani) |
| Înmormântat | Abația Gandersheim[*] |
| Părinți | Liudolf de Saxonia Oda of Billung[*] |
| Frați și surori | Liutgarda Gerberga I[*] Hathumod[*] Thankmar[*] Bruno de Saxonia Cristina[*] |
| Căsătorit cu | Hedviga[*] |
| Copii | Henric I Oda de Saxonia[*][2] Liudolf[*][3] Irminburg[*] |
| Ocupație | suveran[*] |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce |
| Familie nobiliară | Dinastia Ottoniană |
| Duce al Saxoniei | |
| Domnie | 880 – 30 noiembrie 912 |
| Predecesor | Bruno al Saxoniei |
| Succesor | Henric I al Saxoniei |
Modifică date / text  | |
Otto sau Oddo, supranumit cel Ilustru (n.c. 851 – d. 30 noiembrie 954) a fost duce de Saxonia din 880 până la abdicarea sa pe 30 noiembrie 912.
Viața
[modificare | modificare sursă]Otto era fiul mai mic al ducelui Liudolf de Saxonia cu soția sa Oda din familia Billungilor și a succedat în scaunul ducal fratelui său mai mare, Bruno, după ce acesta a murit în 880, într-o luptă împotriva vikingilor. Familia sa este numită Liudolfingi, după tatăl său, dar și Ottonieni, după nepotul său, împăratul Otto I supranumit cel Mare.
Printr-un hrisov al regelui carolingian Ludovic cel Tânăr acordat abației Gandersheim în 26 ianuarie 877, pago Suththuringa (regiunea Turingiei de sud) este descrisă ca aflându-se in comitatu Ottonis. Într-un hrisov din 28 ianuarie 897 Otto este menționat drept marchio, iar pago Eichesfelden (Eichsfeld) apare ca fiind în cadrul comitatului său (de fapt, al mărcii sale). El a fost de asemenea și abate laic al abației de Hersfeld în 908. Otto a mai fost descris ca magni ducis Oddonis de către Widukind de Corvey, atunci când descrie căsătoria surorii sale Liutgarda cu regele Ludovic.
Otto a părăsit Saxonia rareori. El era un principe regional, iar seniorii săi, Ludovic cel Tânăr și împăratul Arnulf, cu fiecare dintre care a avut relații foarte bune, nu prea au intervenit în Saxonia. Practic, Otto era ca un rege în Saxonia și și-a stabilit ca tributari pe vecinii slavi polabi.
Potrivit cronicarului Widukind de Corvey, lui Otto i s-a oferit titlul de rege al Franciei Răsăritene după moartea lui Ludovic Copilul în 911, însă nu a acceptat invocând vârsta înaintată, propunându-l în schimb pe Conrad de Franconia. Această afirmație este însă îndoielnică.[4]
Soția lui Otto a fost Hathui de Babenberg (d. 904), fiica lui Henric de Franconia. Cei doi au avut doi fii, Thankmar și Liudolf, care s-au stins înaintea lui, însă cel de al treilea fiu Henric Păsărarul a reușit să îi succeadă lui Otto ca duce de Saxonia și ulterior a fost ales rege romano-german. Fiica sa Oda s-a căsătorit cu regele carolingian Zwentibold de Lotharingia.
Otto a fost înmormântat în biserica Abației Gandersheim.
Surse
[modificare | modificare sursă]- Reuter, Timothy, Germany in the Early Middle Ages 800–1056, New York, Longman, 1991.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Otto I de Saxonia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 293-295 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ The Peerage
- ^ Timothy Reuter o numește ca fiind „mai degrabă un panegiric decât istorie” (p.135).
