Sari la conținut

Philippe Leroy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Philippe Leroy

Philippe Leroy în 1975
Date personale
Nume la nașterePhilippe Marie Paul Leroy-Beaulieu
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[2][5] Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[5][7][8] Modificați la Wikidata
Roma, Italia[7] Modificați la Wikidata
PărințiPaul Leroy-Beaulieu[*][[Paul Leroy-Beaulieu (French civil servant and economist)|​]]
Marie-Thérèse de Gailhard-Bancel[*][[Marie-Thérèse de Gailhard-Bancel (9 May 1908 Saumur - 2 Oct 1987 Paris)|​]][9] Modificați la Wikidata
Frați și suroriPierre Leroy-Beaulieu[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSilvia Tortora[*][[Silvia Tortora (jurnalistă italiană)|​]] (–)[2] Modificați la Wikidata
Număr de copii3 Modificați la Wikidata
CopiiPhilippine Leroy-Beaulieu[*]​ Modificați la Wikidata
CetățenieFranţa Franța
Ocupațieactor de teatru
actor de film
Limbi vorbitelimba franceză[10]
limba italiană Modificați la Wikidata
Ani de activitatedin 1960
DebutGroapa (1960)
Alte premii
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​
croix de guerre des Théâtres d'opérations extérieurs[*][[croix de guerre des Théâtres d'opérations extérieurs (French military award)|​]]
croix de la Valeur militaire[*][[croix de la Valeur militaire (French military award)|​]]
Golden Duck Award[*][[Golden Duck Award |​]] (2009)[1] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Philippe Leroy în filmul Milano rovente (1973)

Philippe Leroy (n. , Paris, Île-de-France, Franța – d. , Roma, Italia) a fost un actor francez. A avut o scurtă carieră militară înainte de a deveni actor la începutul anilor 1960. A apărut în peste două sute de filme în cinema și televiziune și a jucat și în teatru.

Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Șapte oameni de aur (1965), Ce noapte, băieți! (1966), Noaptea e făcută pentru... a visa (1968), Bună seara, doamnă Campbell (1968) și Nikita (1990).

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Leroy provenea dintr-o familie aristocratică (tatăl său Paul Leroy-Beaulieu (1902–1999) a fost marchiz), dar după ce a absolvit o diplomă în științe politice, a petrecut mulți ani ducând o viață aventuroasă și periculoasă care l-a dus inclusiv în zonele de război din Indochina și Algeria.

În 1953, s-a înrolat în Legiunea străină franceză și a servit ca parașutist în Regimentul 2 străin de parașutiști în Primul Război din Indochina. Mai târziu, a trecut în rezervă, dar a revenit cu gradul de locotenent secund și a luptat în Războiul din Algeria.[11] A fost decorat, printre altele, cu Legiunea de onoare în grad de cavaler.[12] S-a retras definitiv din cariera militară cu gradul de căpitan.[12]

În 1960, întors în orașul natal, Paris, a început o carieră de actor și a debutat în filmul Groapa al regizorului Jacques Becker. Actorul înalt, suplu, atletic, cu o privire rece, a jucat numeroase roluri secundare în filmele franceze, dar a găsit oferte de roluri mai mari începând cu 1962 în Italia, unde a întâlnit o industrie cinematografică în plină expansiune care i-a oferit actorului neobosit numeroase roluri în filme de toate genurile, astfel încât s-a ales cu o filmografie cu 190 de titluri.

S-a întors în mod repetat în țara natală pentru a juca în filme. Criticii i-au lăudat curajul în alegerea rolurilor fără să fie timid sau să se teamă să greșească, chiar jucând ceva neobișnuit. A lucrat cu mulți regizori importanți ai cinematografiei italiene precum Paolo Cavara, Carlo Lizzani, Riccardo Freda, Liliana Cavani, Fernando Di Leo, Sergio Sollima și Steno. La începutul anilor 1970 a fost văzut în mod repetat în filme de televiziune.[13]

Leroy a fost căsătorit de mai multe ori. După căsătoria cu o femeie vietnameză și un divorț cu o franceză în 1970, s-a căsătorit cu Emma Bini. El este tatăl actriței Philippine Leroy-Beaulieu și ocazional este menționat prin numele său complet.

A fost nominalizat de două ori la un premiu, pentru filmul său de debut pentru Emmy și pentru interpretarea sa din filmul de televiziune La vita di Leonardo da Vinci, care a fost turnat în 1971.

A rămas un parașutist pasionat de-a lungul vieții.

Philippe Leroy a murit pe data de 1 iunie 2024, la Roma, în vârstă de 93 de ani.[14]

Filmografie selectivă

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://lpksaar.de/goldene-ente, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c Philippe Leroy (în franceză), accesat în  
  3. ^ Philippe Leroy, GeneaStar 
  4. ^ Philippe Leroy-Beaulieu, Roglo 
  5. ^ a b c Fichier des personnes décédées mirror, accesat în  
  6. ^ „Philippe Leroy”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b Philippe Leroy, morto a Roma il celebre attore francese: malato da tempo, aveva 93 anni (în italiană) 
  8. ^ E' morto l'attore francese Philippe Leroy (în italiană) 
  9. ^ Genealogics 
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ „Addio all'attore francese Philippe Leroy, i funerali mercoledì a Roma”. Rai News (în italiană). . Accesat în . 
  12. ^ a b Sollazzo, Boris (). „È morto Philippe Leroy, la cui vita (e carriera) è stata eroica e avventurosa come quella del suo Yanez”. The Hollywood Reporter Roma (în italiană). Accesat în . 
  13. ^ Enrico Lancia, Artikel Philippe Leroy, in: Roberto Chiti, Enrico Lancia, Andrea Orbicciani, Roberto Poppi: Dizionario del cinema italiano. Gli attori. Rom, Gremese 1998. p. 273/274
  14. ^ „Philippe Leroy: Un parcours légendaire entre cinéma et aventures”. Il Messaggero (în franceză). . Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Philippe Leroy la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Philippe_Leroy&oldid=16353262