Sari la conținut

Polygonatum

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Polygonatum
Polygonatum multiflorum
Clasificare științifică
Sinonime[1]
  • Axillaria Raf.
  • Salomonia Heist. ex Fabr.
  • Evallaria Neck.
  • Siphyalis Raf.
  • Codomale Raf.
  • Troxilanthes Raf.
  • Campydorum Salisb.
  • Sigillum Montandon in F.Friche-Joset
  • Periballanthus Franch. & Sav.

Polygonatum, cunoscut de asemenea și sub denumirea de coada cocoșului sau pecetea lui Solomon, este un gen de plante cu flori. În sistemul de clasificare APG III, acesta este plasat în familia Asparagaceae, subfamilia Nolinoideae (tratată în trecut ca familia Ruscaceae).[2] De asemenea, a fost clasificat anterior ca făcând parte din familia Convallariaceae, precum și, la fel ca multe monocotide lilioide, din familia crinilor, Liliaceae. Genul este răspândit în toată emisfera nordică temperată. Majoritatea dintre cele aproximativ 63 de specii pot fi întâlnite în Asia, 20 dintre acestea fiind endemice în China.[3]

Termenul „polygonatum” provine din greaca antică, în traducere literală, „mulți genunchi”, referindu-se la rizomul îmbinat în mai multe locuri.[4] O explicație pentru derivarea numelui comun „pecetea lui Solomon” este faptul că rădăcinile prezintă niște mici adâncituri care se aseamănă cu sigiliile regale. O alta este faptul că rădăcinile tăiate se aseamănă cu literele alfabetului ebraic.[5]

Fructele sunt bace de culoare roșie sau neagră.

Polygonatum umile
Fructele de Polygonatum odoratum
Polygonatum verticillatum

La data de iunie 2014, Lista de verificare mondială a familiilor de plante selectate acceptă 74 de specii și hibrizi:

Mai multe specii sunt evaluate ca plante ornamentale, inclusiv: [7]

  • P. biflorum       
  • P. hirtum
  • P. hookeri
  • P. humile
  • P. multiflorum       
  • P. odoratum
  • P. stewartianum
  • P. verticillatum

Multe dintre specii sunt utilizate de mult timp ca produse alimentare în China. Frunzele, tulpinile și rizomii se consumă crude sau fierte și se servesc ca garnitură la carne și orez. Rizomii a două specii locale se consumă laolaltă cu labele de pui sau cu cele de porc în timpul festivalurilor. Din rizomi se poate face și ceai sau pot fi înmuiați în vin sau în lichior pentru a da o aromă acestor băuturi. De asemenea, rizomii pot fi prăjiți cu zahăr și miere pentru obținerea de gustări dulci. Rizomii bogați în amidon, pot fi uscați, măcinați și adăugați în făină pentru a suplimenta alimentele de bază. Rizomul speciei P. sibiricum poate fi pasat, fiert, scurs și îngroșat apoi cu făină de orz pentru a obține un agent de condimentare dulce și lichid, numit tangxi . Uneori, locuitorii Chinei au consumat P. megaphyllum ca aliment pe timp de foamete.[3]

Lăstarii unor specii de Polygonatum pot fi fierți și gătiți într-un mod similar cu șparanghelul . Frunzele de P. cirrifolium și P. verticillatum sunt folosite ca legume în India. Speciile americane P. biflorum au o rădăcină bogată în amidon care în trecut a fost consumată precum cartoful și a fost folosită ca făină pentru prepararea pâinii.[3]

P. sibirica este folosită pentru prepararea ceaiului numit dungulle în Coreea.[3]

În medicina tradițională

[modificare | modificare sursă]

Utilizarea tradițională a Polygonatum în tratamentul diabetului zaharat a fost cercetată pentru prima dată în 1930, de către Hedwig Langecker . După mai multe experimente, aceasta a concluzionat că planta era eficientă în combaterea hiperglicemiei, deși nu în cazul aceleia cauzate de producerea de adrenalină, probabil datorită conținutului de glucochinină a acesteia.[8]  

P. verticillatum este utilizată în Ayurveda ca afrodiziac.[9] Este, de asemenea, utilizată pentru a trata durerea, febra, inflamația, alergia și slăbiciunea.[10]

Un remediu pe bază de plante numit rhizoma polygonati este un amestec de specii de Polygonatum utilizate în medicina tradițională chineză. Se presupune că duce la întărirea diferitelor organe și îmbunătățirea qi-ului.[3] Se crede că Polygonatum poate restaura vitalitatea mentală, mai ales atunci când mintea a fost suprasolicitată, supusă stresului sau se află într-o stare de epuizare.[11]

  • Maianthemum
  1. ^ Search for "Polygonatum", World Checklist of Selected Plant Families, Royal Botanic Gardens, Kew, accesat în  
  2. ^ Chase, M. W.; Reveal, J. L.; Fay, M. F. (), „A subfamilial classification for the expanded asparagalean families Amaryllidaceae, Asparagaceae and Xanthorrhoeaceae”, Botanical Journal of the Linnean Society, 161 (2), pp. 132–136, doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00999.x  Parametru necunoscut |last-author-amp= ignorat (ajutor)
  3. ^ a b c d e Wujisguleng, W., et al. (2012). Ethnobotanical review of food uses of Polygonatum (Convallariaceae) in China. Acta Societatis Botanicorum Poloniae 81(4) 239-44.
  4. ^ Coombes, A. J. (). The A to Z of Plant Names. USA: Timber Press. p. 312. 
  5. ^ Solomon's Seal. Botanical.com
  6. ^ English Names for Korean Native Plants (PDF). Pocheon: Korea National Arboretum. . p. 582. ISBN 978-89-97450-98-5. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în – via Korea Forest Service. 
  7. ^ RHS A-Z Encyclopedia of Garden Plants. United Kingdom: Dorling Kindersley. . p. 1136. ISBN 978-1405332965. 
  8. ^ Source:Quer, Pío Font "Plantas Medicinales - El Dioscórides renovado". 1961/2005 Barcelona: Ediciones Península, ISBN: 9788483072424
  9. ^ Kasmi, I., et al. (2012). Aphrodisiac properties of Polygonatum verticillatum leaf extract. Asian Pacific Journal of Tropical Disease S841-45.
  10. ^ Khan, H., et al. (2011). Antinociceptive activity of aerial parts of Polygonatum verticillatum: Attenuation of both peripheral and central pain mediators. Phytotherapy Research 25(7) 1024-30.
  11. ^ Teeguarden, Ron (). The Ancient Wisdom of the Chinese Tonic Herbs (ed. 1st). Grand Central Publishing. p. 216. ISBN 978-0446675062. 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de
Polygonatum