Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah
| Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah | ||||
| Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah | ||||
| Dağlıq Qarabağ Muxtar Vilayəti | ||||
| — Regiune autonomă a RSS Azerbaidjane — | ||||
| ||||
 Localizare | ||||
| Capitală | Stepanakert | |||
|---|---|---|---|---|
| Limbă | limba azeră | |||
| Guvernare | ||||
| Istorie | ||||
| Date statistice | ||||
| Suprafață | ||||
| - | 4.388 km² | |||
| Populație | ||||
| - est. | 162.181 loc. | |||
| Densitate | 37 loc./km² | |||
Modifică date / text  | ||||
Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah (în rusă Нагорно-Карабахская автономная область, НКАО; în azeră Дағлыг Гарабағ Мухтар Вилајәти, ДГМВ/Dağlıq Qarabağ Muxtar Vilayəti, DQMV; în armeană Լեռնային Ղարաբաղի Ինքնավար Մարզ, ԼՂԻՄ) a fost o regiune autonomă în cadrul RSS Azerbaidjane, populată în principal de etnici armeni. Conform istoricului Robert Service, în 1921 Iosif Stalin, pe atunci Commisar al Naționalităților în Uniunea Sovietică, a inclus RASS Nahicevan și Karabah sub control Azer pentru a încerca să împace Turcia să se alăture Uniunii Sovietice. Dacă Turcia nu ar fi fost o problemă, Stalin, probabil, ar fi lăsat Karabahul sub control armean.[2] Ca rezultat, Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah a fost fondată în cadrul RSS Azerbaidjane la 7 iulie 1923. Conform lui Karl R. DeRouen ea a fost creată ca o enclavă, astfel încât o fâșie îngustă de pământ să o separe de Armenia propriu-zisă.[3] Conform lui Audrey L. Altstadt, granițele regiunii au fost trasate astfel încât să includă satele armene și să excludă pe cât de mult e posibil satele azere, pentru ca zona rezultantă să aibă o majoritate armenenească.[4]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ ru НАГОРНО-КАРАБАХСКАЯ АО (1979 г.)
- ^ Robert Service, Stalin: a Biography (Cambridge: Harvard University Press, 2006, ISBN 0-674-02258-0), p. 204
- ^ Karl R. DeRouen, Civil Wars of the World: major conflicts since World War II, Vol. 1 (2007), p. 146
- ^ Audrey L. Altstadt, The Azerbaijani Turks: power and identity under Russian rule (Hoover Press, 1992, ISBN 0-8179-9182-4, ISBN 978-0-8179-9182-1)