Sari la conținut

Reziliență

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Reziliență

Aria de sub porțiunea liniară a curbei tensiune–alungire este reziliența materialului
Unitate SIJ/m3
În unități SI fundamentaleN•m•m−3
Dimensiune SIL−1MT−2
Este extensivă?nu
Este intensivă?da
Comportarea la
transformarea coordonatelor
constantă
Pentru reziliența umană, vedeți reziliență (psihologie).

În tehnică, în special în știința materialelor reziliența este proprietatea unui material solid de a absorbi o energie la o deformare elastică și de a o restitui la revenirea la starea inițială.

Modulul de reziliență este definit drept energia maximă care poate fi absorbită per unitate de volum fără a crea o deformație permanentă. Poate fi calculat prin integrarea curbei tensiune–alungire de la zero până la limita de elasticitate. În tensiune uniaxială, în ipoteza elasticității liniare modulul de reziliență, Ur, este

unde σy este tensiunea de curgere, εy este deformația la curgere, iar E este modulul lui Young.[1] Această analiză nu este valabilă pentru materiale elastice neliniare precum cauciucul, pentru care trebuie utilizată aria de sub curbă până la limita de elasticitate.[2]

Unitatea de reziliență

[modificare | modificare sursă]

În SI valoarea modulului de reziliență, Ur, se exprimă în joule pe metru cub (J/m3), la fel cu modulul de tenacitate.

În sursele românești reziliența este definită prin încercarea la șoc, la fel cu tenacitatea,[3][4][5][6] iar prin „tenacitate” se înțelege o „reziliență” mare. Însă având în vedere că prin natura sa încercările la șoc, Charpy sau Izod, nu se pot executa fără deformarea epruvetei, definiția dată în introducere se poate aplica numai dacă pe stand se poate ridica toată curba tensiune–deformare.[7]

  1. ^ en Campbell, Flake C. (). Elements of Metallurgy and Engineering Alloys. ASM International. p. 206. ISBN 9780871708670. 
  2. ^ en O. Balkan and H. Demirer (). „Polym. Compos”. Polymer Composites. 31: 1285. ISSN 1548-0569. 
  3. ^ „reziliență” la Lexiconul Tehnic Român
  4. ^ reziliență” la DEX online
  5. ^ Gheorghe Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. a IX-a revizuită, București: Editura Tehnică, 1970, pp. 679–680
  6. ^ Andreia Molea, Violeta Valentina Merie, Ramona-Crina Suciu, Materiale utilizate în construcția și întreținerea autovehiculelor, Cluj-Napoca: Editura UTPRESS, 2023, ISBN: 978-606-737-681-4, p. 30, accesat 2024-06-17
  7. ^ Ciocan pentru încercare la încovoiere, Universitatea Politehnica din București, accesat 2024-06-17
  • en Guha S., Quantification of inherent energy resilience of process systems for optimization of energy usage. Environ Prog Sustainable Energy. 2019;e13308. https://doi.org/10.1002/ep.13308
  • en Guha S., Quantification of inherent energy resilience of process systems pertaining to a gas sweetening unit. International Journal of Industrial Chemistry (2020) 11:71–90 https://doi.org/10.1007/s40090-020-00203-3