Sari la conținut

Trioxid de fosfor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Trioxid de fosfor
Identificare
Număr CAS12440-00-5
PubChem CID123290
Formulă chimicăO₆P₄[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară219,864534 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Proprietăți
Densitate2,135 g/cm³  Modificați la Wikidata
Punct de topire23,8 °C  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Trioxidul de fosfor este un compus chimic cu formula P4O6. Numele său comun este derivat de la formula empirică (sau brută), P2O3. Este un solid alb, cristalin, de consistența cerii, fiind anhidrida acidului fosforos (de aceea, mai poate fi numită și anhidridă fosforoasă), însă nu poate fi obținut prin deshidratarea acestuia. [2][3]

Pentoxidul de fosfor se obține prin oxidarea lentă fosforului alb cu o cantitate insuficientă de aer, la temperatură joasă:[2]

P4(s) + 3 O2(g) → P4O6(s)

Prin expunerea la lumină, se poate descompune la fosfor roșu, și de asemenea se mai pot obține produși secundari de reacție, precum suboxidul de fosfor, roșu.[3]

Proprietăți chimice

[modificare | modificare sursă]

Reacția de hidratare

[modificare | modificare sursă]

Trioxidul de fosfor reacționează cu apa rece formând acidul fosforos, ceea ce subliniază caracterul de anhidridă a acestui acid.[4][5]

P4O6 + 6 H2O → 4 H3PO3

În reacția cu apa caldă, dă produșii de descompunere ai acidului fosforos, anume acidul fosforic, hidrogenul fosforat și eventual fosfor elementar:[2]

4 H3PO4 → PH3 + 3 H3PO4

Caracterul reducător

[modificare | modificare sursă]

La o temperatură de aproximativ 50-60°C, trioxidul de fosfor se oxidează cu formarea de pentoxid de fosfor:

În reacția cu clorul sau cu bromul, formează halogenura de fosforil corespunzătoare, iar cu iodul într-un tub închis formează tetraiodură de difosfor:[3]

Alte reacții

[modificare | modificare sursă]

Trioxidul de fosfor reacționează cu acidul clorhidric cu formarea de acid fosforos și triclorură de fosfor:

P4O6 + 6 HCl → 2 H3PO3 + 2 PCl3

Când P4O6 reacționează cu ozonul, la o temperatură de 195 K în mediu de diclorometan, se formează un compus al fosforului, extrem de instabil, cu formula P4O18:[6]

  1. ^ a b c „Trioxid de fosfor”, Tetraphosphorus hexaoxide (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ a b c Nenițescu, Costin D. Chimie generală. București: Editura Didactică și Pedagogică. pp. 757–758. 
  3. ^ a b c A. F. Holleman; Wiberg, Egon; Wiberg, Nils (). Inorganic Chemistry. Boston: Academic Press. ISBN 0-12-352651-5. 
  4. ^ Ripan, Ceteanu, op. cit., p. 355
  5. ^ Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (). Chemistry of the Elements (ed. 2nd). Oxford: Butterworth-Heinemann. ISBN 0080379419. 
  6. ^ .Catherine E. Housecroft; Alan G. Sharpe (). „Chapter 15: The group 15 elements”. Inorganic Chemistry, 3rd Edition. Pearson. p. 473. ISBN 978-0-13-175553-6.