Utilizator:9math/Cutia cu nisip

Recreații științifice

Recreații științifice a fost o revistă care a apărut la Iași în perioada 15 ianuarie 1883 – 15 decembrie 1888, fiind prima revistă științifică din România care s-a adresat tineretului.

A fost înființată de zece oameni învățați din vechea capitală a Moldovei, și anume: Neculai Culianu, Constantin Climescu și Ioan Melic, profesori la Facultatea de științe din Iași, Gheorghe Lucescu și Vasile Paladi, profesori de matematică la Liceul Național din Iași, Gheorghe I. Roșiu și Ion D. Rallet, profesori de matematică la Școala Militară din Iași, G. Zarifopol, profesor de fizică și chimie la Școala Militară din Iași, Ioan V. Praja, profesor de matematică la Școala Normală „Vasile Lupu“ din Iași și I. M. Dospinescu, profesor de matematică la Gimnaziul „Ștefan cel Mare“ din Iași.

Materialele publicate acopereau diverse ramuri ale științei: matematică, fizică, chimie, mineralogie, geografie, astronomie, cosmografie, revista adresându-se cu precădere elevilor din școlile secundare, studenților și profesorilor. Majoritatea membrilor fondatori fiind licențiați în matematică sau profesând această disciplină, revista avea un conținut predominant matematic. Așa cum era menționat în adresa Cătră cetitori din primul număr din 1883, revista își propunea pregătirea generației viitoare, a „tinerimei studioase”, pentru elaborarea  unor lucrări originale, fiind ,,una din practicele ce trebuesc făcute în acest stagiu”.

Revista a apărut lunar, inițial în 32 de pagini, ulterior fiind publicate și numere de 24 de pagini sau numere comasate de 40 de pagini. Fiecare număr avea structura: articole cu subiecte variate, probleme rezolvate urmate de numele rezolvitorilor, chestiuni diverse, probleme propuse.

Susținătorul principal al Recreațiilor științifice a fost Constantin Climescu. În mod constant și cu pasiune, pe lângă membrii fondatori, au colaborat Miltiade Tzony, Paul Tanco (primul român doctor în matematici) Vasile Buțureanu, August Scriban, Victor Costin, Iacob Solomon, ș.a. În paginile revistei apar, între altele, prima culegere de probleme de mecanică teoretică din țară (autor Miltiade Tzony) și traducerea primei cărți a Elementelor lui Euclid (autor Gheorghe I. Roșiu).

Printre rezolvitori apar nume devenite ulterior ilustre: Ermil Pangrati - profesor de geometrie descriptivă și rector al Universității din București, Anastasie Obreja - creatorul școlii de chimie organică din Iași, Vasile Cristescu - unul dintre membrii fondatori ai Gazetei matematice, Dimitrie Pompeiu - ilustrul matematician român, Petre Culianu, Grigore Strătilescu și mulți alții.

Datorită dificultăților financiare, revista își încetează apariția odată cu numărul din decembrie 1888. Peste șapte ani, în 1895, va apărea Gazeta Matematică, a cărei redacție, așa cum este declarat în Introducerea primului număr, își propunea să continue ceea ce începuse Recreații Științifice, menționând că

Rezolvirea problemelor este unul din cele mai bune stimulente pentru a atrage pe cineva către studiul matematicilor. Experiența noastră personală ne probează lucrul acesta. Mai mulți dintre noi datoresc acest gust revistei ‹‹Recreații Științifice›› ce a apărut în timp de 6 ani la Iași și pe care noi încercăm a o continua.

Colecția revistei Recreații Științifice, reeditată integral de Asociația "Recreații Matematice", în forma originală, nemodificată, este redată publicului și prin intermediul saitului Recreatii stiintifice.ro, fiind disponibilă gratuit.