Vechju Portu di Bastia
U Vechju Portu di Bastia hè un quartieru storicu di a cità di Bastia . Hè chjamatu da i Bastiacci "A Marina".
U quartieru porta u nome di Terra Vechja, in uppusizione à Terra Nova, vale à dì a Citatella di Bastia, custruita più tardi.
U Vechju Portu era un anticu quartieru pupulare di a cità. Oghje hè diventatu un locu circatu da i turisti è i patroni di bars è risturanti.
Geugrafia
[mudificà | edità a fonte]U Vechju Portu di Bastia hè situatu in una piccula cala naturale, à u pede di u prumunutoriu di U Tragone, induve si trova a Citatella di Bastia.
Da u latu sud di u Vechju Portu ci si trova U Puntettu. Stu quartieru face a leia trà a cità alta è a cità bassa di Bastia.
Storia
[mudificà | edità a fonte]Hè difficile di sapè di manera precisa a data di creazione di u Vechju Portu. Sapemu solu chì quandu i Genuvesi fundanu u Castellu di Bastia, in u 1380, u Vechju Portu era una piccula marina di pesca, chjamata Portu Cardu.[1] .
A Marina di Portu Cardu
[mudificà | edità a fonte]Per Bastiacci, A Marina hè u nome di u spaziu situatu davanti à a chjesa San Ghjuvanni. Oghje hè un parking. Hè stata durante un bellu tempu una piccula spiaghja di rena induve i piscadori avianu e so barche.
Ghjè intornu à stu locu chì si trovava Portu Cardu. C'erany unepochi di magazini è capanne di piscadori. Ùn era micca un paese, ma una marina per l'abitanti di u paese di Cardu, situatu sopr'à Bastia.
À u latu sud di u prumunutoriu di a citatella si truvava un'altra marina, chjamata Portu Vechju, chì era quella d'un altru paese situatu in l'altura di Bastia, chjamatu Belgudè. Stu paese era situatu intornu à l'attuale forte di Monserratu, chì si pò vede sempre oghje.[1].
Dopu à u stabilimentu genuvese : Terra Vechja è Terra Nova
[mudificà | edità a fonte]Cù l'impiantazione genuvese à a Citatella di Bastia|Citatella in u 1380, u Vechju Portu cresce. Un seculu dopu à a fundazione di a prima furtificazione (chjamata Il Fortino o Castello della Bastia) a cità alta, Terra Nova si sviluppa: sò custruite una vintina di case.
A cità bassa, Terra Vechja, ne prufitta ancu. Bastia diventa locu di residenza di i guvernatori genuvesi, stallati prima in u castellu di Biguglia.[2].
I Genuvesi avianu bisognu d'una furtificazione vicinu à u mare duv'elli pudianu cuntrullà u cummerciu marittimu è prufittà prestu di rinforzi militari quandu c'era bisognu.
Hè tandu chì a piccula marina di Portu Cardu cambierà per diventà un veru portu per accoglie battelli di taglia più impurtante.
U latu nordu di u Vechju Portu era chjamatu A Sanità, hè u primu à essesi sviluppatu.
È a marina diventa un portu : u molu genuvese
[mudificà | edità a fonte]Ma hè solu à a fine di u XVIIu seculu seculu chì a piccula marina di Portu Cardu diventa un veru portu. In lu 1670, i Ghjenuvesi principianu a custruzzione d'un molu per accoglie di più battelli.
Hè questa quì chì porta u nome di Molu Ghjenuvese, o di Molu à a Madunnetta, da u nome di a statua di a Vergine chì si trova in una parte di u muru di u molu.[3].
Custruzzione di u molu sud
[mudificà | edità a fonte]U molu sud di u Vechju Portu hè statu custruitu dopu à u molu ghjenuvese. Hè statu finitu in u 1863. Hè à st’epica ch’ellu si rasa a petra grossa di u Leone, chì era à u pede di u giardinu Romieu è chì impedia u muvimentu di i battelli in u portu.[2].
Da st'epica data u sviluppu di a calata sud, oghje chjamatu "Quai Albert Gillio". Sin'à tandu era tuttu scogliu.
U molu di u Tragone, in lingua francese "Jetée du Dragon", piglia u so nome da a defurmazione di u nome corsu tragone.
U Tragone era u nome di u prumunutoriu chì suprana u Vechju Portu, induve sò stati custruiti i bastioni di a Citatella.
Punti d'interessu
[mudificà | edità a fonte]Parechji lochi d'interessu sò situati in u quartieru di u Vechju Portu:
San Ghjuvà
[mudificà | edità a fonte]Hè a chjesa di u quartieru di Terra Vechja. Hè stata custruita trà u 1636 è u 1666 nant’à u locu d'una chjesa più antica. Hè di stilu baroccu. I so dui campanili sò stati aghjustati dopu : quellu di manca in u 1810, quellu di diritta in u 1864. L'edifiziu hè statu classificatu cum'è un munumentu storicu in u 2000. I decori interni sò ricchi assai.
A casa Castagnola
[mudificà | edità a fonte]À l'origine era a casa di a famiglia Castagnola, cummercianti originarii di Liguria. Hè stata custruita à a fine di u XVIu seculu. Hè famosa per l'inscrizzione "Col tempo" nant'à a so facciata, sopra à l'entrata à u latu di l'attuale "rue des Terrasses".
A tradizione orale dice chì stu mottu era una risposta à a famiglia Cardi, famiglia rivale di Castagnola, chì u so palazzu, più altu, si trova ghjustu in faccia.
In una di e so entrate si ponu vede magnifiche pitture à l'affrescu datate di u XVIIu seculu .
Nant'à a facciata nordu si vede un bassu rilievu chì rapresenta à San Roccu, santu prutettore di l'epidemie. Hè u ricordu di una epidemia di pesta chì hà culpitu a cità in u 1569. A storia dice chì a pesta avaria risparmiatu a cità, è chì l'epidemie si hè fermata quì.
-
Entrée principale de Casa Castagnola
-
Casa Castagnola
-
Fresques dans la maison Castagnola
-
Bassorilievu in una facciata di a Casa Castagnola chì rapprisenta San Roccu
A Casa Cardi Sansonetti
[mudificà | edità a fonte]Sta casa era di a famiglia Cardi, una ricca famiglia di cummercianti è banchieri bastiacci. Hè data di u XVIu seculu.
Si pò vede nant'à a so facciata l'arme di a famiglia Cardi [3] , fatte in teghja di Lavagna.
-
Palazzu Cardi
-
Stemma di a famiglia Cardi, nant'à a facciata di a casa Cardi in Bastia
L'edificiu Pouillon
[mudificà | edità a fonte]U Vechju Portu di Bastia hà suffertu assai di a segonda guerra mundiale. L'Americani anu bumbardatu a cità in u 1943. Parechji casali di u Vechju Portu sò stati distrutti è sò stati ricustruiti più tardi. Hè u casu di u casale chjamatu « Pouillon », chì fù cuncepitu dopu à a guerra da l’architetti Fernand Pouillon è Louis de Casabianca .
Casa Varese
[mudificà | edità a fonte]A Casa Varese era a casa di una famiglia impurtante di Bastia, i Varese, cummercianti uriginarii di Liguria.
A casa Rinesi-Romieu
[mudificà | edità a fonte]Hè chjamatu ancu "Palazzu Rinesi" o "Palazu Romieu". Hè a casa più grande situata in u quartieru di u Vechju Portu. Stu palazzu tamantu hè statu custruitu da a famiglia Rinesi, una vechja è impurtante famiglia bastiacca. Dopu à u matrimoniu di una Rinesi cun un Romieu à u principiu di u XIX seculu, s'hè chjamatu "Romieu" [3] .
A scalinata è u giardinu Romieu
[mudificà | edità a fonte]À cantu à u Palazzu Rinesi-Romieu ci hè una scalinata munumentala, custruita trà u 1871 è u 1873, chì leia u quartieru di u Vechju Portu à a cità alta. Hè statu cuncepitu segondu à i piani di l’architettu bastiacciu Paul-Augustin Viale.
U giardinu hè statu accunciatu trà u 1874 è u 1875 [3].
-
A scala Romieu
-
U giardinu di Romieu
-
Scalinata Romieu, o Scalinata Rinesi
-
U giardinu è u Vechju Portu vistu da a Citadella
A Sanità
[mudificà | edità a fonte]A calata nordu hè a più antica di u Vechju Portu di Bastia. Si chjamava A Sanità, per via di a presenza à l'epica ghjenuvese di "l'Ufficio della Sanità" stallata in unu di i casali. Hè statu creatu per cuntrullà i battelli chì ghjunghjianu in u Vechju Portu per assigurà l'assenza di malatie dopu à epidemie di pesta [4] .
A casa Spinola
[mudificà | edità a fonte]À u 12 carrughju Spinola si trova a vechja casa chì appartenia à a famiglia Spinola.
I Spinola sò venuti da Ghjenuva induve eranu una famiglia impurtante. Anu datu à a Corsica dicenove guvernatori è cummissari ginirali.
Ci hè statu dinù un doga, Dumenicu Maria, natu in Corsica è cugnumatu "Il Corsetto".
A Casa Figarelli
[mudificà | edità a fonte]A casa Figarelli, o Figarella, si trova trà "rue de la marine" è "rue Saint-Jean". I Figarelli eranu una famiglia impurtante chì dete à a cità dui podesta è un merre [3] .
Case di u carrughju Carbuccia
[mudificà | edità a fonte]À u numeru 23 si vede un edifiziu cù un bellu purtò chì data di u XVII seculu. Una placca ci rammenta chì a casa hà accoltu à Honoré de Balzac in u 1838.
Cuntinuvendu pudemu vede altre case storiche : casa Varese, casa Barbaggi-Rivarola (à u numeru 7), casa Carbuccia (à u 12), casa Sisco (à u numeru 1).
I moli nordu è sud
[mudificà | edità a fonte]U molu nordu : u molu ghjenuvese
[mudificà | edità a fonte]U Molu Ghjenuvese, o Molu à a Madunnetta
[mudificà | edità a fonte]U molu nordu hè statu custruitu à l'epica ghjenuvese. A Serenissima Republica di Ghjenuva principia a so custruzzione à a fine di u XVIIu seculu. Hè a so realizazione chì hà permessu à l'antica marina di piscadori di Portu Cardu di diventà veramente un portu. Da tandu, u trafficu marittimu cresce [2] .
I cannoni
[mudificà | edità a fonte]Ci vole à nutà chì à u molu di Madunnetta ci sò i vechji cannoni di i bastioni di a citatella, piantati in a muratura di a calata [2] . Ghjovanu pè attaccà i battelli.
A Madunnetta
[mudificà | edità a fonte]« A Madunnetta » hè u nome di una statua di a Vergine, posta in una nichja di u molu. Segondu a tradizione, porta a so prutezzione à i marinari è i piscadori di Bastia. A so stallazione data di u 1671. A scultura originale hè cunservata in u Museu di Bastia. Sta rapresentazione di a Vergine hè chjamata A Madonna di Savona, una cità di a regione di Ghjenuva induve a Vergine saria apparsa [3].
A calata sud : U molu di u Tragone
[mudificà | edità a fonte]U Molu di u Tragone
[mudificà | edità a fonte]Situatu in faccia à u molu nordu, da l'altra parte di u portu, u molu sud hè statu custruitu dopu à u molu ghjenuvese.
Compiu in u 1863, si chjama U Molu di u Tragone o in francese "jetée du Dragon".
A spassighjata longu à a calata sud cuntinueghja cù a passerella di l’Aldilonda, custruita nant’à i scogli à u pede di i bastioni di a citatella.
A Grotta di u Cristu Negru
[mudificà | edità a fonte]Segndu a tradizione, dui piscadori d'anchjove bastiacci avarianu trovu in u 1428 un crucifissu in mare, ch'elli avarianu cullucatu in una grotta situata trà u Vechju Portu è a Citatella . Tandu hè statu trovu miraculosamente in l’uratoriu di Sainte-Croix, à a Citadella.
Chjamatu Crucifissu di i Miraculi, hè celebratu ogni annu u 3 di maghju.
-
A Grotta di u Cristu Negru
-
A placca commemorativa
L'Aldilonda
[mudificà | edità a fonte]Hè u nome datu à una spassighjata chì parte da u Vechju Portu di Bastia, chì circonda a Citatella per ghjunghje sin'à a cala di Portu Vechju è Ficaghjola, à u sud di a cità.
L'Aldilonda hè stata inaugurata in dicembre 2020.
Toponimi di u Vechju Portu
[mudificà | edità a fonte]- A Marina
- U Muletu
- U Puntettu
- U Molu à Madunnetta
- U Molu di u Tragone
- A Sanita
- U Mughjò
U Vechju Portu in a pittura
[mudificà | edità a fonte]U Vechju Portu di Bastia hà ispiratu parechji artisti.
-
Veduta di u Vechju Portu di Frédéric Bourgeois de Mercey, 1839. Museu di Bastia
-
Veduta di u Vechju Portu di Bastia, Léon Charles Canniccioni, 1938, Museu di Bastia
-
Veduta di u Vechju Portu di Bastia, Albert Gillio, Template:2e quartu di u Template:S-, museu di Bastia
-
Tony Cardella, Veduta di u Vechju Portu di Bastia, 1938, Museu di Bastia
Articuli cunnessi
[mudificà | edità a fonte]- Liste des monuments historiques de Haute-Corse
- Lista di i munumenti storichi di Bastia
- Edifici religiosi di Bastia
- Citadella di Bastia
- Oratoriu San Roccu di Bastia
- Chjesa Santa Croce
- Chjesa di a Cuncepzione di Bastia
- Cappella Nostra Signora di Montserratu
- Pro-Cattedrale di Santa Maria
- Chjesa San Ghjuvanni Battista in Bastia
- Piazza di u Mercatu di Bastia
- Palazzu di i Guvernatori di Bastia
- Palazzu Caraffa
Bibliografia
[mudificà | edità a fonte]- Janine Serafini-Costoli, Bastia, regarde son passé, Berger-Levrault, 1983ISBN 2-7013-0515-2, 978-2-7013-0515-8
- Pierre-Louis Alessandri, Serena De Mari, Ghjermana De Zerbi è Jean-Baptiste Raffalli, Almanaccu di Bastia : tradizione viva di Bastia è di u so circumdu, Cummissione di Festa è Animazione di u Patrimoniu, 2006ISBN 2-9525608-0-3, 978-2-9525608-0-1
- Jean-Baptiste Raffalli, Fernande Maestracci è Max Boulmer, Bastia : la guida, musei, monumenti, passeggiate, Monum - Ed. du patrimoine, 2003ISBN 2-85822-697-0, 978-2-85822-697-9
Note è referenze
[mudificà | edità a fonte]- ↑ 1,0 1,1 Janine Serafini-Costoli; Bastia, Bastia, regards sur son passé, Berger-Levraultª ed., 1983. ISBN 978-2-7013-0515-8, OCLC 10499346.
- ↑ 2,0 2,1 2,2 2,3 Jean-Baptiste Raffalli; Fernande Maestracci; Max Boulmer, Bastia : musées, monuments, promenades, Monum - Ed. du patrimoineª ed., 2003. ISBN 978-2-85822-697-9, OCLC 717275677.
- ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 Pierre-Louis Alessandri; Serena De Mari; Ghjermana De Zerbi, Almanach: tradizione viva di Bastia è di u so circondu: histoire, religion, littérature, arts et architectures, vieux métiers, jardins, maisons historiques, tradition orale, musique, Comité des fêtes et de l'animation du patrimoineª ed., 2006. ISBN 978-2-9525608-0-1, OCLC 67609495.
Errore nelle note: Tag
<ref>
non valido; il nome ":2" è stato definito più volte con contenuti diversi - ↑ Antoine-Marie Graziani; Impr. SEPEC), Seize études sur la Corse génoise, Éditions Alain Piazzolaª ed., DL 2020. ISBN 2-36479-116-2, OCLC 1194550552.