Wikipedia:Formulări evazive
 |
Această pagină conține o îndrumare a proiectului Wikipedia în limba română. Această îndrumare este considerată ca fiind un standard larg acceptat, însă nu ține de politica oficială. Când editați această pagină, asigurați-vă că modificarea dumneavoastră reflectă consensul. Dacă nu sunteți sigur, discutați întâi la pagina de discuție. |
Formulările evazive, pe Wikipedia, sunt un anumit fel de formulări care încearcă să mascheze lipsa de neutralitate a unei afirmații prin lipsa de precizie asupra sursei tezei avansate. Astfel de formulări sunt insuficient de precise pentru a fi verificabile. Ele sunt introduse în articole uneori atunci când cineva dorește să introducă punctul său de vedere în cadrul articolului, dar nu are surse cu ajutorul cărora să își susțină afirmațiile.
Recunoașterea formulărilor evazive
[modificare sursă]Această frază este o afirmație foarte clară, dar, în mod evident, este doar un punct de vedere. O tentativă (care poate fi de bună credință) de a-i da o aparență de neutralitate ar fi:
Dar în acest caz nu este clar cine consideră aceasta. Editorul? Wikipedia? Primarul general? Bucureștenii? Turiștii străini? Cine a afirmat aceasta? În ce context? Câți oameni sunt de acord? Dacă se analizează puțin atent aceste întrebări și potențialele răspunsuri la ele, se poate concluziona cât de puțin semnificativă este de fapt formularea „Unii consideră că”.
În realitate, fraza este adevărată: într-adevăr, unii consideră că București este cel mai frumos oraș din România. Problema este că și negarea acestei propoziții este și ea adevărată: sunt unii oameni care nu consideră că București este cel mai frumos oraș din România, și chiar sunt unii care consideră că este cel mai urât oraș. În acest fel, este ușor să se scrie un articol dezinformativ, înclinat spre câte un punct de vedere, articol compus din astfel de „fapte”, folosind astfel Wikipedia pentru a răspândi zvonuri sau păreri personale.
O altă problemă cu formulările neclare este că uneori fac unele afirmații să pară mai controversate decât sunt. De exemplu, a scrie că „unii oameni susțin că Michael Jackson a fost un artist bun” ridică inutil semne de întrebare asupra valorii de adevăr a propoziției.
Atenție la diatezele pasivă și reflexivă
[modificare sursă]Expresiile la diateza pasivă sau reflexivă au un mare potențial de a fi evazive, pentru că în aceste expresii este foarte ușor de evitat sau uitat menționarea subiectului acțiunii. De exemplu, fraza „Fotbalistul Dan Ilie este considerat unul din cei mai buni jucători ai echipei sale” nu lasă niciun fel de indiciu cu privire la cine consideră acest lucru, cum nu o face nici o frază care sună ca „se consideră că artistul Ion a fost un mare exponent al curentului din care face parte”.
Variații
[modificare sursă]Există diverse formulări evazive, principiul acestora fiind introducerea unei propoziții fără a preciza concret sursa acesteia. O formulare de genul „Majoritatea specialiștilor...” nu aduce nicio dovadă că într-adevăr este așa, și nici nu clarifică unde anume între 50% și 100% se află acea majoritate. La fel este cazul și cu ceea ce este aparent adevărat „conform unor studii”, sau „contrar părerii multora”. A spune că „S-a demonstrat că...” nu poate înlocui o demonstrație.
În schimb, este acceptabilă introducerea unui fapt sau a unei păreri cu atribuirea acesteia cu ajutorul notelor de subsol. De exemplu, se poate introduce fraza: Cercetările lui Wong, în 1996, au arătat că rabia poate fi tratată cu ajutorul acupuncturii.[1] Nota de subsol corespunzătoare afirmației conține un text de genul:
- W.F. Wong (1996). „Acupunctura: Un leac eficient împotriva rabiei”. J. Rabid Med. 345: 33-67.
Cum se procedează
[modificare sursă]Marcarea articolelor se poate face folosind diverse formate:
Îmbunătățirea articolelor afectate de formulări evazive constă în una din următoarele:
- Aducerea unei surse pentru respectiva formulare;
- Înlocuirea limbajului neclar cu unul care prezintă fapte concrete.